Bănci și Asigurări

La un an după anunţarea ţintei de către guvern, BNR a pus cruce adoptării euro. Isărescu: Ţinta 2019 este nefezabilă

Mugur Isărescu

Mugur Isărescu

Autor: Liviu Popescu

01.10.2015, 00:08 2064

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţine acum că adop­tarea monedei euro în 2019 a devenit o ţintă nefe­zabilă după ce clasa politică şi-a asumat acest angajament în pri­măvara anului 2014, iar oficialii băn­cii centrale nu au contestat atunci acest obiectiv pe care în prezent îl con­si­deră „ambiţios“. Astfel, Isărescu con­stată că a trecut vremea, iar România nu a reuşit să realizeze o foaie de parcurs clară.

Analiştii spun că vina pentru o po­sibilă amânare a adoptării euro este „a celor care şi-au propus această ţintă“.

În primăvara anului 2014, ministrul bu­getului de atunci Liviu Voinea, care în prezent ocupă funcţia de vicegu­ver­na­tor al BNR, a anunţat că România îşi asu­mă anul 2019 ca termen de adoptare a euro.

„Ţinta 2019 nu mai este fezabilă pen­tru că nu numai că a trecut vre­mea, dar ar fi tre­buit ca de la 1 ianuarie 2016, cel mai târziu în iunie 2016 România să int­re în ERM II, anti­camera zonei euro. Chiar şi în situaţia intrării în anti­ca­meră în iunie 2016 prin­tr-un efort cu totul şi cu totul deo­se­bit, să batem la uşă şi even­tual să ne şi pri­mească, este im­probabil dacă nu imposibil“, a afirmat ieri guverna­torul BNR la briefingul de pre­să de după şedinţa de politică monetară.

Şi viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu făcea aceleaşi afir­maţii în urmă cu două săptămâni caracte­ri­zând ter­me­nul intrării în clubul monedei unice cu acelaşi termen: nefezabil. Recent, Ol­­tea­nu a declarat că Ro­mânia va atin­ge un nivel „de­cent“ de con­ver­genţă rea­lă cu ţările din zona euro în 2022-2023.

Astfel, intrarea Româ­niei în clubul mo­nedei unice pare să se amâne din nou după ce în ultimii ani România a avut mai multe ţinte ratate şi chiar o perioadă fără ţintă.

Preşedintele Klaus Iohannis a dat, în luna mai a acestui an,  startul con­sul­tă­­ri­lor pentru stabilirea unui con­sens po­­li­tic naţional şi adoptarea unei stra­te­gii na­ţionale pentru inte­grarea în zona euro.

Calendarul pentru adopta­rea euro la momentul intrării României în UE, în 2007, sta­bi­lea că România ar urma să adere la clubul monedei unice în 2015, însă după declanşarea crizei din 2008 ţinta a fost amânată.

Analiştii spun însă că printre mo­ti­vele pentru care adoptarea euro ar putea fi amânată din nou se numără criza, convergenţa reală, termenul prea optimist asumat iniţial de guvern.

„Criza, convergenţa reala, întâr­zie­rea reformelor structurale, termenul prea optimist, irelevanta criteriilor no­minale post crizei datoriilor in Europa sunt doar câţiva factori în favoarea amâ­nării. Nici noi şi nici Europa nu sun­tem pregătiţi pentru acest pas. Con­vergenţa reală, simetria transmisiei şo­curilor vor cântări în decizie în viitor“, con­sideră Ciprian Dascălu, eco­no­mistul şef al ING.

Matei Păun, managing partner al BAC Investment, susţine că vina pen­tru o posibilă amânare a adoptării euro este „a celor care şi-au propus această ţintă“.

„Dacă îţi propui o ţintă şi nu o atingi, persoanele de vină sunt cele care şi-au propus-o. Nu sunt convins că BNR îşi doreşte adoptarea euro în momentul de faţă. De fapt, nu sunt convins că nici în 2014 s-a dorit cu adevărat acest lucru. Dacă s-ar fi dorit, s-ar fi acţionat altfel. Nu s-a dorit, dar nu s-a considerat politically correct“í.

Păun a explicat ca economia românească nu este încă pregătită pentru aşa ceva şi vor mai trece ani buni până când acest pas va fi făcut. „Toată clasa politica şi instituţională a României este de vină dacă 2019 ar fi amânată“

Dascălu estimează, conform proiecţiilor ING, că anul 2025 şi cam în jurul acestei date o posibilă adoptare. Iar acest lucru „cu condiţia ca şi zona euro să facă progrese în direcţia unei optimal currency area.“

Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media Uniunii Europene şi sub nivelul la care au ajuns alte ţări cu PIB-ul pe locuitor când au adoptat euro, respectiv peste 60% din media UE. „Găsesc neserioasă abordarea intrării în zona euro a unei economii necompetitive, dincolo de evidenţa faptului că o asemenea evoluţie nu ar fi acceptată de zona euro. Ea ar fi contrară interesului public, nevoia convergenţei reale este stringentă, urmărirea atingerii unui nivel de convergenţă reală, alături de păstrarea indicatorilor de convergenţă nominală rămân obiective de politici ale următorilor ani, obiective nespectaculoase, dar esenţiale şi care nu pot fi înlocuite prin altele mai rapide, nu există substitut pentru creşterea de productivitate“, a mai spus Olteanu.

Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin Tratatul de la Maastricht - care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică - să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil.

Şapte dintre aceste state, respectiv Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Estonia, Cipru şi Malta au trecut deja la euro. Cel mai recent stat care a adoptat moneda europeană a fost Lituania, de la 1 ianuarie 2015.

Pentru a adopta euro, o ţară trebuie să respecte criteriile nominale de la Maastricht , pe care România le îndeplineşte în prezent. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată la sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO