Acţionarii multor bănci străine care operează în România au decis în 2012 că reţetele de management aplicate nu funcţionează sau că şefii angajaţi pe bani grei nu mai găsesc direcţia bună.
Cert este că 2012 a zdruncinat serios un mit construit de-a lungul anilor în bankingul românesc: managerii expaţi nu sunt infailibili, ba chiar pot lăsa în urmă foarte multe de rezolvat. Un bancher britanic cu blazonul Barclays în CV nu reprezintă o garanţie în privinţa soluţiilor de managament pentru o bancă mare expusă la recesiune prelungită, tot aşa cum un bancher francez cu 35 de ani de experienţă şi-a încheiat un mandat mai scurt decât în mod obişnuit tocmai când banca sa aluneca spre pierdere.
Din păcate nici resursele autohtone de management bancar nu sunt prea generoase, însă cel puţin tinde să crească numărul bancherilor români care şi-au început cariera în străinătate iar acum se întorc acasă putând folosi experienţa câştigată. Se vede însă că este prea devreme pentru ca grupuri străine să le încredinţeze conducerea unor filiale locale.
Aşa că acţionarii încearcă acum alte variante de expaţi pentru a readuce pe linia de plutire bănci presate de credite devenite neperformante. Din motive economice, dar mai nou au ieşit la iveală şi cauze din categoria fraudelor.
BCR, cea mai mare bancă, are din primăvară o garnitură nouă de top management şi se pregăteşte să intre într-un an de restructurare dură care ar trebui să-i refacă profitabilitatea. Un semnal cât se poate de prost pentru o economie care se chinuie să se desprindă din mlaştina recesiunii, însă aceasta este reţeta pregătită de cehul Tomas Spurny (foto jos), ales special în postul de CEO pentru a restructura banca.
BRD, a doua bancă după active, a primit un nou CEO de-abia spre sfârşitul acestui an, după un interimat prelungit. Philippe Lhote (foto jos) a fost transferat din Bulgaria în plin scandal al fraudelor. În plus el are misiunea dificilă de a frâna trendul negativ al rezultatelor financiare, banca intrând brusc pe pierdere după ce până la sfârşitul anului trecut se mândrea cu statutul de cea mai profitabilă instituţie de credit de pe piaţă.
Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit cu capital privat majoritar local, aşteaptă de aproape un an un CEO după demisia lui Robert Rekkers. Până acum nu a fost găsită o soluţie de durată. Recent, s-a decis ca Horia Ciorcilă (foto jos), preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar important al băncii să preia coordonarea activităţii băncii şi a comitetului executiv de management. Cel puţin deocamdată Banca Transilvania a rezistat bine perioadei de criză, menţinându-se pe profit şi continuând să-şi crească bilanţul, nu doar prin achiziţii de titluri de stat.
Volksbank, una dintre băncile cele mai lovite de criză în principal din cauza modelului de business iniţial, trece printr-o transformare majoră în încercarea de a-şi reduce pierderile şi de găsi un format mai robust. Probleme locale s-au suprapus cu cele ale acţionarului majoritar Volksbank Austria, care a ajuns în situaţia de a ceda o bună parte din control unor parteneri francezi şi germanii. Grupul francez BPCE a şi dat un nou CEO, pe Benoit Catel care şi-a preluat mandatul în vară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
