Standard & Poor's, Fitch şi Moody's, marile agenţii de rating care evaluează economia unei ţări pentru a arăta investitorilor cât de atractivă este sau nu aceasta din perspectivă investiţională, au menţinut în ultimii ani un rating „nejustificat” de scăzut în cazul României prin comparaţie cu alte state din regiune, arată o analiză realizată de profesorul universitar Cristian Socol şi de George Ştefan, asistent universitar în cadrul ASE Bucureşti.
Baa3 (stabil) Moody's, BBB - (stabil) Fitch şi BBB - (stabil) S&P sunt ratingurile pe care le-au acordat agenţiile de rating României în 2017, niveluri foarte scăzute, care au fost menţinute în ultimii ani în ciuda faptului că principalii indicatori economici ai României s-au îmbunătăţit.
„Analiza noastră comparativă arată că progresele României sunt mult peste cele ale celorlalte ţări din zonă, care au rating sau perspectivă mai mari decât ale noastre. Suntem pe acelaşi nivel cu Ungaria şi cu Bulgaria, dar perspectiva lor este mai bună. La nivel macro, din 2013 încoace, investiţiile au fost stimulate destul de mult, creşterea economică s-a dus la peste 5% pe an, iar deficitul de cont curent într-adevăr se adânceşte, dar este finanţat sustenabil”, a spus profesorul Cristian Socol.
Agenţia Fitch, de exemplu, arată că în timp ce România are un rating BBB – (stabil), pe ultimul loc în ierarhia sa în ceea ce priveşte ratingul de ţară, în timp ce Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană, e plasată de Fitch la BBB (stabil), adică cu o treaptă mai sus de România. Ungaria are un rating de ţară date de Fitch de BBB – (pozitiv), pe aceeaşi treaptă cu România, perspectiva Ungariei fiind însă mai bună.
„Eu cred că o analiză detaliată, pe ultimii cinci ani, a indicatorilor macroeconomici arată un progres semnificativ al României. Dând o importanţă mai mică analizei subiective şi o importanţă mai mare analizei cantitative, mai rece, obiectivă, pe indicatori, eu cred că era normal să crească nivelul de rating al României. Să nu mai vorbim de Portugalia, Spania, Franţa etc., ţări care au datorii foarte mari şi dezechilibre mult mai mari decât România şi care au un rating cu 5 - 6 trepte mai bun”, a adăugat Socol.
Pe de altă parte, criticii acestei abordări pun în prim-plan deficitul bugetar al României, indicator care a plasat în 2017 România pe locul al treilea din UE în rândul ţărilor cu cel mai mare deficit bugetar, fiind întrecută la acest capitol doar de Spania şi de Portugalia. Astfel, în 2017 deficitul bugetar al României a ajuns la 2,9% din PIB (25 mld. lei; 5,5 mld. euro), după cel al Spaniei, de 3,1% din PIB, şi cel al Portugaliei, de 3% din PIB.
În plus, deficitul bugetului general consolidat a ajuns, la şase luni din 2018, la 15 miliarde de lei, fiind mai mare cu 138% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Ratingurile date de agenţii sunt importante pentru investitori, pentru că, în momentul în care unei ţări i se schimbă perspectiva sau ratingul, se formează o percepţie din partea investitorilor care pot fie să manifeste o prudenţă mai mare în ceea ce priveşte investiţiile în ţara respectivă sau, din contră, să îşi crească interesul pentru investiţii dacă evoluţia ratingului este pozitivă.
Întrebat ce a făcut şi ce ar putea să mai facă Guvernul pentru a îmbunătăţi ratingurile României, Socol a spus că, până acum, măsurile luate de Guvern au dus până la urmă la creştere economică, deşi, sigur, mai sunt multe aspecte care puteau fi şi mai mult îmbunătăţite.
„Sigur, Guvernul poate în continuare să ajute la îmbunătăţirea ratingurilor prin stimularea investiţiilor, printr-o politică industrială mai ofensivă, să dezvolte sectoare industriale unde avem avantaj competitiv mai mare şi să reducem astfel deficitul comercial. Deci încă mai există loc de îmbunătăţire. În acelaşi timp, crescând oferta agregată, poţi să mai reduci inflaţia”, a mai spus el.
În plus, a adăugat el, în ceea ce priveşte punctele slabe ale României văzute prin metolodogia de evaluare a agenţiilor de rating – inflaţia, dobânzile, Roborul şi deficitul de cont curent - , acestea au fost deja îmbunătăţite, dar evaluările nu s-au schimbat.
„La deficitul de cont curent nu numai că este finanţat sănătos, ci nu se mai adânceşte atât de mult, având în vedere că ritmul de creştere a exporturilor este mai mare decât cel al importurilor. În ceea ce priveşte inflaţia, luna iulie a venit cu un şoc deflaţionist, care apare temporar, după ce luni întregi inflaţia a fost constantă. Chiar şi domnul guvernator al BNR a confirmat că inflaţia se duce în jos şi chiar ţinta de inflaţie s-a revizuit în scădere”.
Prin urmare, a adăugat el, deşi România mai poate să facă multe progrese şi mai există multe măsuri de îmbunătăţire care pot fi aplicate, progresele înregistrate în ultimii cinci ani nu s-au reflectat în evaluările agenţiilor de rating.
„Dacă cineva se uită, obiectiv, la ce progrese a făcut România în ultimii cinci ani comparativ cu celelalte ţări, folosind metodologia şi indicatorii de evaluare ai agenţiilor de rating, nu poate spune că România nu a fost în top la majoritatea indicatorilor. Dacă aceste ratinguri ar fi îmbunătăţite, impactul asupra economiei s-ar vedea prin creşterea investiţiilor directe, o percepţie mai bună a extinderii investiţiilor deja existente în România, o încredere mai mare a investitorilor şi o rată de creştere economică menţinută la peste 5% pentru o perioadă mai mare de timp”, a concluzionat Socol.
