Semnalul lansat astăzi de Banca Naţională a României (BNR) cu privire la piaţa criptomonedelor ar putea avea efecte pozitive pentru utilizatorii din România, în contextul în care banca centrală a transmis clar că nu interzice băncilor comerciale din piaţa locală să accepte tranzacţii cu fonduri provenite din „monede virtuale”, atâta timp cât respectă legislaţia europeană.
„Ne bucură foarte tare poziţia pe care a luat-o BNR, chiar dacă ei în continuare emană un aer de neîncredere, dar este foarte bine că adoptă o poziţie clară că nu interzic băncilor să lucreze cu noi. Pentru că acest lucru ne-a creat mari probleme în ultima vreme ca şi business, pe unde ne prindeau băncile din România pe acolo ne închideau conturi”, a explicat Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange, unul dintre cele mai populare platforme de exchange de pe piaţa locală.
Până acum, fintech-urile precum LDV Exhange se confruntau cu închideri de conturi, în contextul în care mai multe bănci comerciale din piaţa locală au fost sensibile la tranzacţii cu fonduri provenite din criptomonede – indiferent cât de aliniat era respectivul fintech la legislaţia europeană.
Trebuie menţionat că cea mai recentă poziţie a BNR pe acest subiect, cea din 2018, sublinia apăsat că banca centrală „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale”.
„La băncile din România mergea câteva luni, la unii chiar mai puţin. Cum observau că încep să vină tranzacţii din zona de criptomonede închideau conturile. Mai mult, noi am discutat să facem conturi pentru operaţiunile curente ale firmei, adică chirie, salarii, nici cea mai mică tranzacţie cu crypto, şi tot nu acceptau. Ne-a creat mari probleme acest lucru”.
Semnalul dat de BNR astăzi în piaţă reiterează parţial poziţia din 2018, unde banca centrală le cataloga drept „active speculative foarte volatile şi extrem de riscante”, însă completează cu faptul că „ reglementările administrate de BNR nu conţin prevederi care care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale”.
„Practic, acum nu o să mai existe temerea din partea lor (n.r: a băncilor), pentru că din ce am înţeles noi presiunea era până acum tot din partea BNR, astfel că de acum sperăm să revenim la sentimente mai bune şi să putem lucra fără probleme în RON”.
Banca Naţională a făcut referire astăzi la prevederile europene de cunoaştere a clientelei (KYC) şi la cele împotriva spălării banilor (AML). Asta înseamnă că o companie care operează astfel de schimburi trebuie să ştie cine este persoana din spatele fiecărui cont, precum şi care este sursa fondurilor.
Cu aproape 20.000 de clienţi, LDV Exchange a explicat că absolut toţi utilizatorii lor au trecut prin aceste procese, întrucât fintech-ul nu lucrează în alt mod.
„Noi respectăm toată legislaţia europeană cu KYC şi AML, mare parte a exchange-urilor cred că respectă şi nu fac tranzacţii fără acestea. La noi nu se fac tranzacţii fără KYC, se cere buletinul şi la cea mai mică tranzacţie. Pentru noi nu este o problemă să respectăm reglementările şi nici pentru clienţi. Rar sunt clienţi care nu vor, dar nu ne interesează acest gen de clienţi, vrem clienţi care fac KYC şi pot dovedi sursa fondurilor”, a completat Morra.
Specific pentru o bancă centrală, BNR şi-a menţinut totuşi poziţia conform căreia criptomonedele sunt active speculative foarte volatile şi extrem de riscante, cu un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor – o poziţie prezentă şi în semnalul dat în piaţă la nivelul anului 2018.
Este de menţionat că BNR afirmă clar că riscurile specifice asociate monedelor virtuale şi volatilitatea care vine odată cu ele „nu reprezintă în acest moment o ameninţare la adresa stabilităţii financiare a României”.
Piaţa criptomonedelor înregistrează o creştere constantă de când a început criza sanitară, iar în ultimele 12 luni bitcoin a crescut de la circa 7.000 de dolari până la peste 60.000 de dolari în prezent. Întreaga piaţă a criptomonedelor a depăşit 2.000 de miliarde de dolari.
Companiile care fac operaţiuni de exchange capătă din ce în ce mai mult teren, iar acest lucru a fost vizibil săptămâna aceasta odată cu listarea la bursă a Coinbase, cel mai mare exchange de criptomonede din SUA – o listare în urma căreia compania a ajuns la o valoare de peste 80 de miliarde de dolari.
Una dintre criptomonedele pentru care capitalizarea ajunge deja la ordinul miliardelor de dolari este pornită chiar din România şi cunoscută drept EGLD. Aceasta a fost lansată de Elrond Network, o companie dezvoltată iniţial la Sibiu de Beniamin Mincu, dar care a reuşit să atragă o echipă puternică de specialişti, printre care se numără şi cunoscutul antreprenor Andrei Pitiş.
Vedeţi mai jos comunicatul BNR
Banca Naţională a României constată menţinerea tendinţei de creştere a interesului publicului faţă de monedele virtuale (denumite şi cripto-active) şi atrage atenţia că, în opinia sa, acestea continuă să reprezinte active speculative, foarte volatile şi extrem de riscante, ce au un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor, aşa cum s-a menţionat în comunicatele emise în data de 11.03.2015 şi în data de 6.02.2018.
Deşi, potrivit opiniilor Autorităţii Bancare Europene, riscul de utilizare ilicită a monedelor virtuale se menţine ridicat, au fost create premise pentru administrarea acestuia. Astfel, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale sunt obligaţi, începând cu 15 iulie 2020, să se conformeze prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţa de a fi autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar.
Totodată, la nivel european, a fost demarat procesul de reglementare a monedelor virtuale şi a furnizorilor de servicii în legătură cu acestea, iar în prezent au loc negocieri între statele membre pe baza propunerii de Regulament elaborate de Comisia Europeană privind piaţa cripto-activelor.
Reglementările administrate de Banca Naţională a României nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale. Instituţiile de credit au obligaţia de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019, respectiv de a aplica măsurile de cunoaştere a clientelei şi de administrare a riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului şi ţinând cont de riscurile la care se expun ca urmare a prestării de servicii de cont de plăţi pentru aceste entităţi, prin adaptarea politicilor interne de risc şi a capacităţii de administrare a riscurilor pe baze obiective şi proporţionale.
Manifestarea unor riscuri specifice deţinerii şi tranzacţionării monedelor virtuale şi volatilitatea semnificativă a preţului unor monede virtuale tranzacţionate nu reprezintă în acest moment o ameninţare la adresa stabilităţii financiare din România.
