♦ „Fără corecţii fiscale, dinamica datoriei poate rămâne expusă riscurilor prociclice şi volatilităţii pieţelor financiare“.
Atunci când discutăm de deficitul bugetar ne referim la două elemente principale, respectiv deficitul pe soldul balanţei primare şi cheltuielile cu dobânzile, explică într-o analiză Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR. Cheltuiala cu dobânzile este direct legată de nivelul datoriei publice şi cu cât nivelul datoriei este mai mare (exprimat ca pondere în PIB), cu atât cheltuiala statului cu dobânzile (ca pondere în PIB) va fi mai ridicată, scrie el.
Costul cu dobânzile pentru datoria publică este relevant, adaugă Badea, susţinând că acest cost este influenţat de o multitudine de factori precum condiţiile financiar-monetare interne şi externe, calificativul suveran, percepţia faţă de risc a investitorilor, structura pe maturităţi şi valute a datoriei publice etc. În cazul României, în 2025, cheltuiala cu dobânzile aferente datoriei publice se ridică la aproximativ 2,85% din PIB. Fără corecţii fiscale, dinamica datoriei poate rămâne expusă riscurilor prociclice şi volatilităţii pieţelor financiare, atenţionează oficialul BNR, susţinând că reducerea deficitului primar este „condiţia esenţială“ pentru stabilizarea datoriei publice.
