Moneda naţională a câştigat teren pe parcursul lunii iulie în faţa principalelor trei valute - euro, dolar şi franc elveţian -, apreciindu-se cu aproximativ 1% în raport cu fiecare comparativ cu nivelul de la sfârşitul lunii iunie.
După primele şapte luni ale anului, leul cumulează o apreciere de 1,3% faţă de euro. În raport cu dolarul american, leul s-a apreciat în acest an cu 3%, în timp ce în raport cu francul elveţian moneda naţională a câştigat în primele şapte luni 1,5%.
Leul s-a înscris pe o tendinţă de apreciere în raport cu euro în ultimele trei săptămâni din luna iulie, cursul coborând la minimul anului 2016, de 4,4444 lei/euro, după ce în prima săptămână rămăsese peste 4,5 lei/euro.
Aprecierea leului vine după ce la jumătatea lunii iunie cursul a atins maximul ultimilor doi ani şi jumătate, cotaţia urcând aproape de nivelul de 4,54 lei /euro.
Unii analişti consideră că evoluţia cursului leu/euro din ultima perioadă este cauzată de „mişcări care ţin de sentimentul investitorilor de pe pieţele internaţionale“, existând şi ordine comerciale.
„Lichiditatea bună sugerează că mişcarea de apreciere a fost ghidată de ordine comerciale, în timp ce şi valutele din regiune s-au întărit. Deşi ar putea fi loc pentru o corecţie a leului pe termen scurt, menţinerea interesului de cumpărare al investitorilor străini pentru obligaţiunile în lei sprijină moneda românească“, scriu analiştii de la ING Bank într-o notă transmisă ieri.
Până la alegeri, intervalul 4,45-4,54 lei/euro pare destul de probabil pentru cursul leu/euro, în viziunea unor analişti.
Pe lângă incertitudinile externe, evoluţia monedei naţionale va fi influenţată şi de incertitudinile interne privind anul electoral şi posibilele derapaje populiste.
În primele şapte luni ale anului, yenul japonez le-a adus cel mai mare câştig investitorilor care au ales să parieze pe această valută, de 12,7%, şi a fost urmat în topul valutelor care s-au apreciat cel mai mult faţă de leu de rubla rusească şi dolarul canadian, cu avansuri de 6,9%, şi respectiv 2,3%.
La polul opus se plasează lira egipteană, cu o depreciere de 14,5% faţă de moneda naţională, lira sterlină, care a avut un declin de circa 14%, şi lira turcească şi hryvna ucraineană, fiecare cu o depreciere de 5,9% în raport cu leul.
După anunţarea votului pro-Brexit, spre finalul lunii iunie, pe piaţa valutară locală moneda naţională s-a depreciat faţă de euro cu 0,4%, cotaţia urcând la 4,5366 lei/euro, ceea ce a reprezentat cel mai ridicat ritm de creştere din februarie 2015 încoace. Valutele din regiune au fost însă mult mai volatile. Cotaţia de referinţă leu/euro anunţată de BNR a recuperat ulterior pierderile.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că impactul iniţial al votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare locale a fost „emoţional“, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine“. Însă, deşi până acum mişcările din pieţele locale monetară şi valutară au fost „limitate“, „nerelevante“, impactul Brexitului asupra pieţelor financiare ar putea fi resimţit pe termen mai îndelungat.
Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 45% jumătate din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro.
În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Iar perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.