Monedele economiilor emergente din Europa Centrală şi de Est, printre care şi leul, au rezistat cel mai bine la turbulenţele generate în piaţa financiară de decizia Chinei de săptămâna trecută de a deprecia yuanul, potrivit analiştilor firmei britanice de consultanţă Capital Economics.
Impactul deciziei Chinei de a-şi deprecia moneda este resimţit în continuare pe aproape toate pieţele emergente. Banca centrală din Kazahstan a renunţat joi la politica de tranzacţionare a monedei naţionale, tenge, într-o bandă de variaţie, iar cursul acesteia a scăzut rapid cu peste 20% în raport cu dolarul.
Decizia Kazahstanului vine la scurt timp după ce Vietnamul a extins intervalul în care permite cotarea monedei naţionale, dong, faţă de dolar.
Devalorizarea yuanului, care a alimentat din nou temerile privind situaţia economiei Chinei, a avut o influenţă majoră şi la deprecierea monedelor principalilor producători de materii prime, printre care Rusia şi Malaysia.
„Deprecierea yuanului a stârnit temeri (nefondate în opinia noastră) privind declanăşrea unui război valutar, ceea ce ajută la explicarea recentelor scăderi ale monedelor ţărilor cu legături comerciale puternice cu China, mai exact a dolarului taiwanez. Pe de altă parte, monedele din Europa Centrală s-au apreciat în raport cu dolarul american de la decizia de depreciere a yuanului“, se arată în raportul Capital Economics.
Din cele 25 de valute din ţările emergente analizate de Capital Economics, doar cele cinci monede din Europa Centrală şi de Est s-au întărit în raport cu dolarul faţă de cotaţiile din 10 august. Astfel, cel mai puternic s-a întărit în acest interval zlotul polonez, cu aproape 2%, urmat de coroana cehă, leva bulgărească, forintul ungar şi leu.
Raportul urmăreşte evoluţia a 25 de monede din Europa Emergentă, Asia Emergentă, America Latină, precum şi din Orientul Mijlociu şi Africa.
Banca Naţională a României a anunţat joi un curs de 3,9746 lei pentru dolar, moneda naţională înregistrând o apreciere de 1,4% faţă de cotaţia anunţată la 10 august.
Banca centrală a Chinei a redus la începutul săptămânii trecute referinţa yuanului cu 1,9%, provocând cea mai puternică depreciere a monedei pe parcursul unei şedinţe din ianuarie 1994. Instituţia permite o fluctuaţie a cursului de Ă/-2% faţă de cotaţia de referinţă, pe piaţa valutară.
De la devalorizarea şoc a yuanului de săptămâna trecută, un indice format din 20 de monede ale unor state în dezvoltare a înregistrat cel mai lung declin din anul 2000.
Doar cele cinci monede din Europa Centrală şi de Est s-au întărit în raport cu dolarul faţă de cotaţiile din 10 august.
