Creşterea economică peste potenţial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, iar atunci când se înregistrează creştere economică peste potenţial, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale, comentează viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.
”Deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine, care va trebui finanţat în condiţii care pot deveni adverse pentru economiile emergente”, a arătat oficialul BNR în Raportul privind stabilitatea financiară publicat luni.
România a înregistrat o rată ridicată de creştere economică în primele 9 luni din anul 2017 (Ă7 la sută în trei trimestre din 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut)
Potrivit Băncii Centrale, veniturile suplimentare obţinute din creşterea economică peste potenţial permit doar pe termen scurt finanţarea unor cheltuieli suplimentare. Dar aceste cheltuieli sunt permanente, în timp ce veniturile sunt temporare, întrucât vor scădea, ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creştere normal (potenţial).
Deficitul de cont curent raportat la PIB, deşi este la un nivel mult inferior celui anterior crizei, evoluează divergent faţă de celelalte economii emergente din UE. Deficitul structural a depăşit în anul 2016 în mod semnificativ ţinta pe termen mediu de 1% şi este estimat să înregistreze 3,9% în 2017. Comisia Europeană a inclus România în Procedura de deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu.
În opinia BNR, este îngrijorătoare evoluţia deficitelor gemene (deficitul fiscal si cel de cont curent), care semnalizează caracterul peste potenţial al creşterii economice actuale, ceea ce poate periclita stabilitatea financiară pe termen mediu. Politica fiscală expansionistă începută în anul 2016, prin aplicarea Codului Fiscal din 2015, a continuat în anul 2017 conducând la epuizarea spaţiului fiscal obţinut în perioada 2010-2015.
Combinaţia între o politică fiscal-bugetară expansionistă în condiţii de creştere economică peste potenţial şi deteriorarea sentimentului pieţei externe pentru economiile emergente în general poate amplifica volatilitatea şi poate afecta stabilitatea financiară pe mai multe canale: rata dobânzii, cursul de schimb, rata inflaţiei.
