Bănci și Asigurări

Liviu Voinea, BNR: România se confruntă cu cinci riscuri: tensionarea echilibrelor macro, creşterea îndatorării populaţiei, disciplina scăzută de plată în economie, creşterea preţurilor imobiliarelor şi deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente. Dar cel mai mare risc este demografia

Liviu Voinea, BNR: România se confruntă cu cinci...

Autor: Roxana Rosu

04.12.2017, 14:23 2994

BNR a publicat luni, 4 decembrie, Raportul privind stabilitatea financiară, care arată cum stă economia României în acest moment.

Liviu Voinea, cel care în calitate de viceguvernator al BNR este responsabil de acest raport, a prezentat o serie de indicatori favorabili, dar şi riscurile cu care se confruntă România în prezent.

La nivelul riscurilor, problemele indentificate de BNR sunt:

1.      deteriorarea  încrederii investitorilor în economiile emergente se situează la un nivel ridicat, în contextul în care incertitudinile privind consolidarea ratei de creştere a economiei globale şi a comerţului internaţional rămân semnificative. Acesta este în fapt riscul de credit, sau riscul creşterii ratei dobânzii, declanşat de politicile monetare ale economiilor dezvoltate, de incertitudinile externe şi de modul în care piaţa reacţionează la acestea.  În context, riscul de credit se referă la creşterea costului finanţării externe – atât pentru statul român, cât şi pentru sectorul bancar şi pentru firme.

2.      tensionarea echilibrelor macroeconomice , fiind îngrijorătoare evoluţia deficitelor gemene (deficitul fiscal si cel de cont curent), care semnalizează caracterul peste potenţial al creşterii economice actuale, ceea ce poate periclita stabilitatea financiară pe termen mediu. Politica fiscală expansionistă începută în anul 2016, prin aplicarea Codului Fiscal din 2015, a continuat în anul 2017 conducând la epuizarea spaţiului fiscal obţinut în perioada 2010-2015.

3.      Creşterea îndatorării populaţiei - faptul că marea majoritate a stocului şi a fluxului de credite ipotecare şi de credite pentru companii sunt acordate la dobândă variabilă reprezintă un factor agravant pentru stabilitatea financiară în condiţiile reluării ciclului de creştere a dobânzilor – din cauze externe, din cauze interne, sau dintr-o combinaţie de cauze.

4.      disciplina scăzută de plată din economie contribuie la adâncirea vulnerabilităţilor care pot afecta stabilitatea financiară, prin alocarea ineficientă a resurselor, majorarea creditelor neperformante, distorsionarea semnalelor pieţei, crearea unei cvasi-mase monetare cu efecte negative asupra inflaţiei.

5.      accelerarea creşterii preţurilor imobiliare reprezintă în continuare un risc pentru sectorul bancar, în contextul în care expunerile instituţiilor de credit în legătură cu piaţa imobiliară sunt substanţiale. Pe termen mediu, potenţialele riscuri care pot fi generate de portofoliul de credite cu garanţii ipotecare vizează senzitivitatea ridicată la riscul de creştere a ratei dobânzii a debitorilor care au contractat un credit ipotecar.

Aceste cinci riscuri ciclice sunt potenţate de o problemă structurală, fundamentală, nu doar a economiei, ci a societăţii româneşti: problema demografică, comentează Liviu VOinea. 

În opinia lui, problema este generată pe de o parte de declinul natural al populaţiei, iar pe de altă parte de fenomenul emigraţiei. Deşi România înregistrează cel mai mare nivel al PIB din ultimii 25 de ani, fenomenul emigraţiei continuă, iar populaţia îmbătrâneşte. Sporul natural negativ al populaţiei s-a adâncit semnificativ în ultimii ani, România înregistrând una dintre cele mai ridicate valori din UE, în timp ce emigraţia este endemică. Mai mult, fenomenul emigraţiei afectează şi profesiile cu pregătire profesională înaltă, cum ar fi domeniul medical. Se creează astfel presiuni care contribuie la accentuarea tensiunilor asupra echilibrelor macroeconomice şi limitează PIB-ul potenţial.

În acelaşi timp, raportul BNR include şi o serie de indicatori favorabili remarcaţi la nivelul economiei locale, respectiv stocul scăzut al datoriei publice (37,4% din PIB), existenţa unor rezerve internaţionale importante, rata ridicată de creştere economică în primele 9 luni din anul 2017 (+7 la sută în trei trimestre din 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut) şi nivelul ratei şomajului, care şi-a continuat traiectoria descendentă. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels