Bănci și Asigurări

Lupta cu numerarul se câştigă greu. Românii preferă cashul chiar dacă siguranţa cardurilor a crescut

Lupta cu numerarul se câştigă greu. Românii preferă cashul chiar dacă siguranţa cardurilor a crescut

Cătălin Creţu, directorul pentru România al Visa Europe: Există studii care arată că o creştere cu 10% a plăţilor efectuate cu cardul reduce cu 6% economia subterană.

Autor: Ciprian Botea

28.03.2012, 00:05 599

Un român a efectuat în medie şase plăţi cu cardul la comercianţi în 2011, de trei ori mai puţin decât un ceh sau un polonez, clienţii băncilor menţinându-şi preferinţa pentru cash chiar dacă peste 80% din carduri au ajuns să fie securizate prin tehnologia cip, potrivit datelor BNR.

"Anul trecut au fost efectuate numai şase plăţi cu cardul la comercianţi pe cap de locuitor, ceea ce arată preferinţa pentru cash a românilor. Media ţărilor din regiune este de circa 20 de plăţi pe locuitor", a declarat Ruxandra Avram, şef serviciu direcţia supraveghere financiară din cadrul BNR, la un seminar organizat de Finmedia.

Ponderea cardurilor inteligente, care încorporează tehnologia cip, a depăşit 80% din totalul cardurilor aflate în circulaţie la sfârşitul lui 2011, după cinci ani de la începerea procesului de tranziţie de la vechea tehnologie cu bandă magnetică. Cardurile cu cip oferă mai multă siguranţă utili­zatorilor pentru că sunt mai greu de copiat.

Numărul cardurilor de credit şi debit aflate în circulaţie depăşea 11 milioane la finalul anului trecut, ceea ce înseamnă că circa 9 milioane de carduri încorporau tehnologia cip. Totodată, băncile au accelerat procesul de transformare a reţelelor de acceptare, astfel că peste 98% din numărul de bancomate şi POS-uri de pe piaţa locală pot să citească cipul.

Tranziţia la tehnologia cip s-a derulat mai repede în cazul reţelelor de acceptare pentru că băncile au vrut să evite situaţiile în care s-ar fi efectuat o fraudă pe un card cu cip din cauză că tranzacţia s-a efectuat prin bandă magnetică pentru că terminaul nu era dotat tehnologie cip. Într-un astfel de caz, paguba trebuie su­por­tată integral de cel care de­ţine ter­minalul de acceptate.

Băncile aveau la finalul anului trecut o reţea de cir­ca 11.000 de ban­co­mate şi 125.000 de POS-uri, la care s-au efectuat tran­zacţii de retragere nume­rar şi respectiv plăţi cu o valoare cumulată de peste 27 mld. euro în 2011.

Numai 17% din totalul tran­zacţiilor cu carduri au fost însă plăţi la comercianţi.

Jucătorii din piaţă spun că ponderea scăzută a plăţilor cu cardul se datorează inclusiv reţelei de acceptare restrânse. Conform datelor BNR, în România există circa 6.000 de POS-uri la un milion de locuitori, de trei ori mai puţin decât media europeană. Numărul de bancomate la un milion de locuitori ajunge la 500, la jumătate faţă de media europeană.

Cătălin Creţu, directorul pentru România al emitentului de carduri Visa Europe, afirmă că numărul de POS-uri ar trebui să fie cel puţin dublu faţă de nivelul actual, respectiv de 250.000 de terminale, având în vedere că pe piaţă există 500.000 de case de marcat.

"Potenţialul de creştere al tranzacţiilor cu carduri vine în condiţiile în care volumul anual al cheltuielilor de consum se ridică la 80 mld. euro, iar tranzacţiile cu carduri nu depăşesc 30 de mld. euro. Aceasta înseamnă că pentru cheltuieli de 50 mld. euro nu există nicio evidenţă şi parte dintre aceşti bani ar putea fi rulaţi în economia subterană. Există studii care arată că o creştere cu 10% a plăţilor efectuate cu cardul re­duce cu 6% economia subterană", a spus Creţu.

Posesorii de carduri au efectuat anul trecut peste 111 milioane de tranzacţii la comercianţi, valoarea medie a unei plăţi fiind de 170 de lei (circa 40 de euro). Valoarea medie a unei plăţi este semnificativ mai mare decât cea înregistrată pe pieţele dezvoltate, unde cardurile sunt utilizate chiar şi pentru plăţi de valoare foarte mică.