Lupta dintre BRD şi Banca Transilvania pentru locul doi în sectorul bancar se dă acum cot la cot. În perioada de criză o bancă a crescut, cealaltă a scăzut. Cinci indicatori care analizează evoluţia celor două bănci în ultimii 8 ani

BRD-SocGen, plasată pe locul doi în sistemul bancar după active, o poziţie devenită deja tradiţională în ultimii ani, poate fi pusă în situaţia să lupte pentru menţinerea acestei poziţii în condiţiile în care Banca Transilvania s-a apropiat ameninţător.

Pe o piaţă a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză şi a dat semne de redresare în special în ultimii doi ani, băncile care au vândut mai multe credite noi, dar şi cele care au făcut achiziţii au putut să se delimiteze, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active.

Dacă în 2008 activele BRD erau de 49 mld. lei, cu 30 mld. de lei peste nivelul activelor Băncii Transilvania, acum banca din Cluj s-a apropiat la doar 2 mld. de lei de instituţia de credit cu capital francez.

BRD-SocGen, care a ocupat în perioada 2008-2015 locul doi în topul celor mai mari jucători din sistemul bancar, a pierdut cotă de piaţă. În 2014, BRD avea o felie de 12,4% din piaţă, pierzând mai mult de trei puncte procentuale la nivelul cotei de piaţă faţă de 2008. Situaţia băncii s-a complicat în mod neaşteptat, BRD înregistrând şi ani de pierderi, după ce în primii ani de criză fusese cea mai profitabilă.

Anul trecut, BRD şi-a majorat activele faţă de 2014, reuşind să se apropie de nivelul din 2008, dinainte de izbucnirea crizei. Pentru perioada următoare, banca cu capital francez mizează în continuare pe creşterea organică având în vedere potenţialul mare de creştere, însă ia în considerare  posibile achiziţii în doi-trei ani, după cum a declarat recent Philippe Lhotte, CEO-ul băncii.

Banca Transilvania a mizat pe o altă carte, trecând rapid la achiziţii şi cumpărând Volksbank. Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33% după preluarea Volksbank, ajungând la 47,2 mld. lei. În ultimii ani, Banca Transilvania a fost o surpriză pozitivă, jucătorul din Cluj înregistrând creşteri notabile ale cotei de piaţă după active de la un an la altul. Pe parcursul crizei, a fost cea mai dinamică bancă mare, câştigând 4,4 puncte procentuale la poziţia sa de piaţă faţă de 2008, de la 5,4% la aproape 10%, fiind mai puţin afectată de costul riscului.

Pe partea de creditare, Banca Transilvania a dublat volumul finanţărilor acordate în perioada 2008-2015, apropiindu-se de BRD, care a menţinut în ultimii ani creditarea relativ constantă. Soldul creditelor nete acordate de Grupul BRD a scăzut anul trecut cu 0,6%, la 26 mld. lei, creşteri fiind înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă.

Banca Transilvania a reuşit anul trecut să majoreze stocul creditelor acordate cu peste 40% după achiziţia Volksbank. Stocul de credite nete a depăşit la sfârşitul anului trecut 25 miliarde de lei.

Şi BRD şi Banca Transilvania sunt listate la bursa de la Bucureşti şi ambele au o capitalizare care se îndreaptă spre 7 mld. lei. 

Ambele bănci par să fie preocupate de extinderea business-ului în condiţii de profitabilitate.

BRD a reuşit anul trecut să-şi consolideze profitul la peste 445 mil. lei, de circa zece ori peste câştigul net din 2014. Rezultatul a fost susţinut de diminuarea costului riscului şi de reducerea cheltuielilor operaţionale, în condiţiile în care veniturile au fost în scădere. Banca reuşise să revină pe profit în 2014, după doi ani de pierderi. La nivelul întregului grup BRD-SocGen, profitul s-a majorat de şapte ori anul trecut, la 467 mil. lei. Cu excepţia anilor 2012 şi 2013, BRD a fost pe profit în ceilalţi ani din perioada 2008-2015.

Banca Transilvania (TLV) a reuşit să rămână pe profit în fiecare an din perioada 2008-2015. Anul trecut a înregistrat un profit net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înre­gis­trăării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

Anii de criză de după 2008 au făcut diferenţa între cele două bănci.

În toamna lui 2008, Banca Transilvania avea o cotă de piaţţă de 5,4% şi era pe locul al şaptelea în sistemul bancar românesc. Criza economică, care începuse în 2009 să-şi facă simţită prezenţa pe piaţa locală, părea să apropie Banca Trasilvania de BRD, banca din Cluj fiind aproape să se predea francezilor de la BRD. Prin achiziţia Băncii Transilvania, BRD - care avea în spate ca acţionar majoritar Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa - ar fi putut să dea asaltul pentru poziţia numărul 1 pe piaţă, ocupată istoric de BCR.  Dar nu a fost să fie aşa, iar BRD şi Banca Transilvania urmează să se lupte acum pentru locul doi pe podiumul bancar.

Când a lovit criza eco­no­mică, Banca Transilvania a fost expusă întrucât nu avea un acţionar strategic în spate şi a pierdut teren repede. Atunci Horia Ciorcilă, antreprenorul care a fondat Banca Transilvania şi preşedintele băncii, a căutat soluţii purtând discuţii cu mai multe bănci, printre care NBG, Société Générale şi Bank of Cyprus. În cele din urmă, Bank of Cyprus a fost in­vesti­torul care a intrat ac­ţionar la Banca Tran­sil­va­nia, iar banca a re­zistat pe piaţă ca banca lo­cală a antrepre­norilor. Şi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) a ajuns în acţionariatul Băncii Transilvania, participaţia ajungând la circa 11,5%.