• Leu / EUR4.9490
  • Leu / GBP5.6367
  • Leu / USD5.0469
Bănci și Asigurări

Luptă la vârful topului. Cum s-a schimbat topul băncilor după active în ultimul deceniu. Cine a câştigat teren şi cine a pierdut faţă de 2012 şi 2008

Luptă la vârful topului. Cum s-a schimbat topul băncilor după active în ultimul deceniu. Cine a câştigat teren şi cine a pierdut faţă de 2012 şi 2008

Autor: Claudia Medrega

11.07.2022, 00:06 2545

Clasamentul celor mai mari jucători din banking a înregistrat după 2008 schimbări importante de poziţie, unele bănci cu o cotă de piaţă mai mică reuşind să câştige teren pe seama pierderii de cotă de piaţă a altor bănci mari. Au fost exituri din piaţă, consolidarea unor jucători existenţi, dar şi intrări de noi bănci.

Anii de criză economică de după 2008 au evidenţiat diferenţe mari între situaţiile băncilor de pe piaţă: unii jucători au reuşit să câştige cotă de piaţă fie organic, fie şi prin achiziţii, în ciuda mediului economic advers, în timp ce alţii s-au ajustat, fiecare după cum şi-a stabilit şi aplicat strategiile şi politicile de business. Concret, băncile care au vândut mai multe credite noi sau care au făcut achiziţii au reuşit să se delimiteze, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active, pe o piaţă a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză şi a dat semne de redresare în ultimii ani.

În 2021 cele 34 de bănci de pe piaţa locală aveau activele de aproape 640 mld. lei, după o creştere cu 14% faţă de 2020. Activele s-au dublat comparativ cu 2008, când cele 43 de bănci existente atunci aveau active ce însumau doar 314 mld. lei. Iar până în 2021 activele băncilor urcaseră la doar 365,6 mld. lei. Anul trecut băncile mari din top 10 au ajuns la active de peste 550 mld. lei, având o felie de circa 86% din piaţă.

Cel mai mare câştigător al ultimului deceniu în sistemul bancar local este Banca Transilvania, care şi-a majorat substanţial activele, ajungând să aibă o cotă de piaţă de 19,5% în 2021 faţă de 8,1% în 2012 şi 5,4% în 2008.

Topul celor mai mari 10 bănci din România în 2021 evidenţiază o ascensiune puternică a activelor băncilor cu capital majoritar românesc, pe fondul intensificării creditării, Banca Transilvania (locul 1 în top), CEC Bank (locul 6) şi EximBank (locul 10) înregistrând cele mai mari creşteri anuale ale activelor, de peste 20%.

Banca Transilvania, care a devenit în 2018 în premieră liderul pieţei bancare româneşti, s-a detaşat în 2021 de restul plutonului, ajungând la active de 125 mld. lei, în creştere cu 21% faţă de 2020. Ascensiunea activelor în ultimii ani a venit şi ca urmare a creşterii creditării şi în urma achiziţiilor. Privind retrospectiv, în 2012 Banca Transivania avea active de sub 30 mld. lei, adică de patru ori mai mici, ocupând locul 3 în top, iar în 2008 activele băncii treceau uşor de 17 mld. lei (de şapte ori mai mici decât acum). Banca Transilvania a cumpărat în 2021 Idea Bank, integrarea fiind finalizată în acest an, după achiziţia Bancpost în 2018 şi Volksbank în 2015. Volksbank ţâşnise în 2008 pe locul al treilea după active pentru ca după cinci ani să coboare pe locul 9, cu o felie din piaţă de sub 4%, luptând cu pierderile, în condiţiile unui portofoliu afectat puternic de credite neperformante. Volksbank trecuse printr-un proces dur de restructurare după ce în perioada de boom a crescut agresiv, pe baza vânzărilor de credite ipotecare în valută finanţate cu bani de la banca-mamă din Austria.

La BCR, a doua cea mai mare bancă din România, controlată de grupul austriac Erste, activele au avut un plus de 12% în 2021 faţă de 2020, la 89 mld. lei, însă cota de piaţă a băncii a coborât sub 14%. Banca a mizat pe creşterea organică şi a pierdut teren în anii de criză, după ce în trecut a fost liderul pieţei bancare locale,  cu active de 64 mld. lei în 2008 (cotă de piaţă de peste 20%) şi 70,5 mld. lei în 2012 (cota de piaţă de circa 19%).

Atât în cazul BCR, cât şi la BRD-SocGen, declinul economic început în 2009 s-a oglindit, acestea înregistrând unele din cele mai mari scăderi ale cotelor de piaţă în condiţiile în care costul riscului a explodat, acaparând resurse tot mai mari. În cazul BRD, care are grupul francez Societe Generale ca acţionar majoritar şi a mizat tot pe creştere organică, activele au avansat anul trecut cu circa 9% faţă de 2020, la 67 mld. lei, în timp ce cota de piaţă a alunecat în 2021 la 10,5%. Comparativ, în urmă cu un deceniu, în 2012, activele BRD erau de circa 48 mld. lei (13% cotă de piaţă), iar în 2008 depăşeau 49 mld. lei (15,7% cotă de piaţă).

O ascensiune puternică în topul bancar după active a fost înregistrată în ultimii ani de ING Bank, sucursala din România a grupului olandez cu acelaşi nume, care a urcat în 2019 pe locul 4, după ce în 2017 avansase pe poziţia 6, mizând tot pe creşterea organică. În 2012, ING ocupa locul 9 în top cu o cotă de piaţă de doar 4,5%, în timp ce în 2008 banca avea doar o felie de 3,5% din piaţă. Anul trecut activele ING Bank au avut un plus de 11% faţă de 2020 urcând la 59,3 mld. lei (cotă de piaţă de 9,27%).

În cazul Raiffeisen Bank, controlată de grupul austriac cu acelaşi nume, plasată pe locul 5 în top, activele au urcat în 2021 cu 15% faţă de 2020, la 59,2 mld. lei, banca ajungând la o cotă de piaţă de 9,25%, apropiată de cea a ING Bank. În 2008 Raiffeisen avea 6% din piaţă la active de
18,9 mld. lei, iar până în 2012 cota de piaţă a băncii a urcat la 6,5%, activele ajungând la 23,6 mld. lei.

O creştere substanţială a activelor s-a înregistrat în 2021 la CEC Bank, instituţie de credit deţinută de stat, prin Ministerul Finanţelor, care şi-a majorat activele cu aproape 23% faţă de 2020, până la
50,7 mld. lei (cotă de piaţă de 7,92%), banca reuşind să urce în topul după active de pe locul 7 pe poziţia 6 şi depăşind UniCredit Bank. În 2008 CEC Bank avea 4,3% din piaţă şi active de 13,5 mld. lei, pentru ca în 2012 să ajungă la 7,4% din piaţă, la active de 26,9 mld. lei.

Italienii de la UniCredit, care de-a lungul timpului au mai făcut rocada cu Raiffeisen în top, au raportat pentru banca din România în 2021 active de 50,2 mld. lei, mai mari cu aproximativ 10% faţă de 2020. Banca a coborât în 2021 în top de pe locul 6 pe 7, având o cotă de piaţă de 7,84%. În 2008 banca avea active de 17,4 mld. lei (5,5% din piaţă), iar în 2012 activele au ajuns la 25 mld. lei (6,9% cotă de piaţă).

Alpha Bank, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, este singura bancă cu capital elen rămasă pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească a ajuns la EximBank. În 2021 activele Alpha Bank au avut o creştere modestă faţă de 2020, de 5%, la 18,8 mld. lei, banca ocupând locul 8 în topul după active (cotă de piaţă de 2,94%). Comparativ, în 2008 Alpha Bank avea active de 17,4 mld. lei (5,5% din piaţă), iar în 2012 activele coborâseră la 16,5 mld. lei (4,5% din piaţă).

La OTP Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului maghiar cu acelaşi nume, plasată pe locul 9 în topul băncilor mari, activele au avut un salt consistent în 2021, de 25%, faţă de 2020, la 18,5 mld. lei, cota de piaţă fiind de 2,89%. Banca a câştigat teren în ultimii ani, după ce în 2008 avea active de doar 3,4 mld. lei (1,1% cotă de piaţă), iar în 2012 ajunsese la active de 4,6 mld. lei (1,3% din piaţă). OTP a intrat pe piaţa românească la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank, iar ulterior a încercat să-şi extindă prezenţa şi prin alte achiziţii şi să-şi majoreze cota de piaţă în sistemul românesc. Ungurii au fost interesaţi şi de BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac, Banca Carpatica sau RBS, OTP devenind „cumpărătorul de serviciu“ din sistemul bancar local, însă fără prea mult succes. În cele din urmă, OTP a mers înainte prin creştere organică. Însă, la circa un deceniu după preluarea Robank, OTP a reuşit să mai facă o achiziţie în România, preluând subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank, printr-o tranzacţie parafată în 2014 şi finalizată în 2015. În 2018 extinderea OTP pe piaţa românească a fost oprită de decizia fără precedent a BNR, care nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar intenţiona să cumpere Banca Românească.

În cele din urmă Banca Românească a ajuns la EximBank (bancă românească de stat) marcând o tranzacţie de referinţă, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin după ce anterior statul vânduse băncile mari deţinute. Însă fuziunea dintre EximBank, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, şi Banca Românească îşi va produce efectele din punct de vedere juridic, contabil şi fiscal de-abia începând cu 31 decembrie 2022. EximBank a produs în 2020 o surpriză, urcând pe locul 10 în topul celor mai mari bănci după active, de pe locul 12 ocupat în 2019, iar ascensiunea activelor a continuat şi în 2021. Astfel, activele EximBank au avansat în 2021 cu 25% faţă de 2020, la 14,7 mld. lei (cotă de piaţă de 2,3%). În 2008 EximBank avea active de 2,9 mld. lei (0,9% din piaţă) şi în 2012 ajunsese la active de 3,9 mld. lei (1%) cotă de piaţă.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9490
Diferență: 0,0081
Ieri: 4.9486
Azi: 5.0469
Diferență: -1,0935
Ieri: 5.1027
Azi: 5.6367
Diferență: 1,5585
Ieri: 5.5502
Azi: 5.1652
Diferență: -0,7837
Ieri: 5.2060