Cotaţia dolarului american a crescut cu 2,2% în luna mai, revenind peste pragul de 4 lei, în timp ce francul elveţian s-a apreciat cu 2% şi a ajuns la 4,2 lei. Cel mai puţin s-a întărit euro, cu 0,4%. De la începutul anului, leul s-a depreciat cu 9,7% faţă de dolar şi cu 15% faţă de franc, însă s-a întărit uşor faţă de euro.
Euro, care este cea mai tranzacţionată valută pe piaţa locală şi care este moneda în care s-au împrumutat peste jumătate din românii cu credite, a fluctuat în luna mai într-un interval îngust (4,43-4,46 lei), în cea mai mare parte a timpului situându-se în jurul pragului de 4,45 lei. Analiştii nu se aşteptă nici în continuare la fluctuaţii foarte mari.
„Cum incertitudinile rămân mari înaintea plăţii Greciei către Fondul Monetar Internaţional din această săptămână, credem că interesul de vânzare ar trebui să fie limitat. Leul a încheiat săptămâna trecută cu o apreciere marginală în contextul unor semnale mixte privind Grecia şi al unor volume bune atât în zona ordinelor de cumpărare, cât şi a celor de vânzare“, scriu într-un raport analiştii ING Bank.
Celelalte două valute, ale căror cotaţii faţă de leu sunt influenţate de evoluţiile lor comparativ cu euro pe pieţele internaţionale, au înregistrat fluctuaţii mai mari. Doarul, de exemplu, a fluctuat luna trecută între 3,9 şi 4,1 lei. Dolarul urcase pentru prima dată peste pragul de 4 lei în luna martie, evoluţia datorată consolidării economiei SUA şi posibilităţii ca banca centrală americană (Fed) să majoreze ratele de dobândă.
Maximul atins de dolar a fost de 4,2 lei, dar ulterior cotaţiile au mai scăzut, în condiţiile în care moneda americană a început să piardă teren în faţa euro pe pieţele internaţionale. Previziunile analiştilor de la începutul anului indicau un dolar aflat la paritate cu euro, dar acestea au fost anulate de evoluţia ulterioară sub aşteptări a economiei americane.
„Probabilitatea ca Fed să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară în lunile următoare s-a redus“, scrie într-un raport al Băncii Transilvania semnat de Andrei Rădulescu, senior economist al băncii.
Pe piaţa locală, tranzacţiile cu dolari şi franci sunt reduse, astfel că BNR stabileşte cursul de schimb leu/dolar şi leu/franc în funcţie de cotaţiile euro-dolar pe pieţele internaţionale şi leu-euro pe piaţa de la Bucureşti. Românii au credite în dolari de aproximativ 300 milioane de lei şi credite în franci de 10 miliarde de lei, astfel că aprecierea celor două monede de la începutul acestui an a avut un impact important pe piaţa locală.
Euro a fluctuat în intervalul 4,4-4,5 lei în ultimele cinci luni în condiţiile în care economia zonei euro stagnează, iar incertitudinile cu privire la situaţia Greciei rămân mari. Banca Centrală Europeană a lansat în martie o operaţiune prin care intenţionează să injecteze în piaţă 1.000 de miliarde de euro, în speranţa că economia va reuşi să iasă din mlaştina în care a intrat în criză.
Moneda europeană nu a mai fost la paritate cu dolarul din noiembrie 2002, iar în iulie 2008 euro atinsese un maxim istoric de 1,6 dolari. În prezent, pe pieţele internaţionale cotaţiile sunt de 1,1 dolar pentru un euro. Aşteptările pieţei sunt ca euro să ajungă la paritate cu dolarul până la finele acestui an, deşi anterior se aştepta ca acest lucru să se întâmple mai repede.
Francul elveţian s-a apreciat cu 25% în faţa leului în prima jumătate a lunii ianuarie ca urmare a deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul de
1,2 franci pentru un euro, pe care îl practica din septembrie 2011, mişcare care a generat un şoc pe piaţa valutară. Acest şoc s-a transmis şi celor 75.000 de români care au luat credite în această monedă în perioada de boom economic datorită dobânzilor mai mici.
