Leul, apărut pentru prima dată ca monedă fizică în 1867, veneasă întărească unitatea şi identitatea naţională, născându-se cumari dificultăţi şi în ciuda voinţei imperiilor otoman şiaustro-ungar, în a căror zonă de influenţă se afla Româniaatunci.
Existenţa unei monede proprii, care oferă capacitatea de aconduce o politică de curs de schimb, a fost unul dintre avantajelepe care BNR le identifica în cazul României chiar şi la începutulactualei crize economice, în 2008. Într-adevăr, leul s-a depreciatîncepând din 2007, iar aceasta a ajutat la corectareadezechilibrului sectorului privat. Totuşi, creşterile rapide desalarii şi pierderea pieţelor externe nu au mai putut fi compensateîn totalitate de deprecierea leului, deşi acesta a coborât laminime istorice, iar în 2010 a fost nevoie de măsuri fiscale dure(tăierea salariilor, majorarea impozitelor şi o încercare dereducere a pensiilor) pentru corectarea dezechilibrului fiscal.
România a avut în 2009 una dintre cele mai dure contracţiieconomice dintre statele Uniunii Europene, de 7,1%, însă nu la felde dramatică precum în cazul statelor baltice, care au un regim decurs fix, iar şocul a fost resimţit direct în economie, scăderilefiind de două cifre.
Ar fi însă un avantaj trecerea la moneda unicăeuropeană?
"În ultimă instanţă depinde unde vrem să ne plasăm, ce vrem săfim. Dacă vrem să fim o economie puternică, atunci apartenenţa lazona euro ne aduce clar beneficii. Dacă vrem să rămânem în mlaştinanoastră cu lipsă de productivitate, suntem mai protejaţi cu monedaproprie", spune Dan Pascariu, preşedintele Consiliului deAdministraţie al UniCredit Ţiriac Bank.
La rândul său, Valentin Lazea, economistul-şef al BănciiNaţionale, spune că economia românească se află în cu totul altecoordonate acum faţă de momentul la care a făcut pasul spre omonedă proprie
"Când România s-a înfiinţat ca ţară, erau 52 de ţări, iar noieram pe locul 40 ca forţă economică. Acum sunt peste 200 de ţări.Ceea ce, la limită, putea să însemne un atu - moneda proprie - acumnu mai este un atu. Aceasta este perspectiva istorică", apreciazăLazea.
Economistul-şef al BNR notează că moneda unică europeană a venittocmai din dorinţa statelor vest-europene, care văd cum treptat îşipierd influenţa pe plan mondial în faţa noilor puteri - China,India, Rusia sau Brazilia - de a-şi consolida poziţia competitivă."S-a schimbat raportul de forţe mondial. Ţările euro, dintre care oparte încă îşi mai închipuie că sunt puteri mondiale, trebuie să sepregătească pentru următorii 20-30 de ani, când vor deveni tot maipuţin dominante. Euro este unul dintre instrumentele prin care ţărialtădată puternice, dar acum tot mai puţin relevante, pot să îşiunească forţele", spune Lazea. El subliniază că experienţa Românieidin perioada comunistă, în care s-a încercat o "autarhie completă"prin producerea pe plan local a tuturor bunurilor necesare, aratăcă izolarea nu este o opţiune viabilă.
"Din toate ţările lumii, România este exemplul cel mai clar că oţară nu poate trăi în autarhie, să se bată de la egal la egal cumarile forţe ale lumii. Lecţia asta nu a fost învăţată nici măcarîn România", spune Lazea.
Adoptarea euro în 2015, un obiectiv preaambiţios
La puţin timp după aderarea României la Uniunea Europeană, înprimăvara anului 2007, BNR anunţa pentru prima dată obiectivul detrecere la euro la orizontul anului 2014. De-a lungul timpului auexistat atât discuţii legate de amânarea aderării la zona euro, câtşi de grăbirea procesului.
În noul context macroeconomic marcat de criza prelungită,adoptarea euro la 1 ianuarie 2015 nu mai poate să fie un orizont detimp realist. Chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţatrecent că programul de adoptare a euro de la 1 ianuarie 2015trebuie rediscutat, inclusiv ţinta stabilită, pentru ca obiectivulsă fie credibil.
Principala problemă este legată de ajustarea deficituluibugetar, care anul acesta urcă din nou spre 7% din Produsul InternBrut, faţă de un plafon de 3%, cerut de Tratatul european.
În plus, inflaţia, dobânzile pe termen lung şi chiarstabilitatea relativă a cursului de schimb ies din parametriieuropeni care ar trebui atinşi până în 2012, pentru intrarea înanticamera zonei euro. "Mi-e greu să cred că mai sunt şanse pentru2015. Categoric, un program de aderare ar fi un stimulent puternic(pentru realizarea reformelor - n. red.), dar pentru asta estenevoie de voinţă politică, viziune, competenţă şi mai alesleadership", spune şi Dan Pascariu. Economistul-şef al BNR,Valentin Lazea, evită acest subiect. "Analiza când, cum şi de ceeste o discuţie interminabilă."
Analiştii estimează că adoptarea euro ar putea fi amânată pentru2017 sau chiar după 2020 pentru ca economia României şi finanţelepublice să aibă timp de pregătire pentru intrarea în zona euro.Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuiesă treacă printr-o perioadă intermediară de doi ani în care să fietestată stabilitatea cursului de schimb leu/euro în cadrul unuiinterval maxim de Ă/- 15%.
Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de stabilitateafiscală (deficitul bugetar şi nivelul datoriei publice),stabilitatea preţurilor (inflaţie) şi nivelul ratelordobânzilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
