Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, afirmă că în PNRR sunt 75 de apeluri de proiecte, în valoare de 13 mld. euro de finalizat până în decembrie 2023. România a luat prima tranşă din PNRR în valoare de 3,7 mld euro, urmează să mai ia a doua tranşă de 2,6 mld. euro, iar până acum din PNRR s-a o singură plată, în valoare 176 mil. euro pentru decontarea caselor de marcat electronice la ANAF.
„Sunt 75 de apeluri de proiecte în pregătire, în valoare de 13 mld. euro pentru perioada aferentă atât anului 2022, cât şi anului 2023. Va fi o lansare graduală a acestor apeluri. Până în decembrie 2023 vor fi lansate toate cele 75. Din fericire pentru noi, pe PNRR activitatea este extrem de dinamică. Avem contracte încheiate. Avem plăţile la ANAF pentru decontarea caselor de marcat electronice din PNRR – 176 mil. euro. Banii din PNRR au venit şi îi avem în cont. Cu toţii suntem conştienţi că nu putem să facem plăţile din PNRR fără să avem mecanismele procedurale referitoare la încheierea contractelor în spate, care nu sunt mecanisme ce presupun parcurgerea de pe o zi pe alta a procedurilor”, a declarat Marcel Boloş în cadrul videoconferinţei ZF & BRD – Groupe Société Générale “PNRR: Green financing”.
Ce a mai declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul conferinţei ZF:
• Din 29,2 mld. euro din PNRR, am încasat de la Comisia Europeană avansul de 3,79 mld. euro şi mai avem avizat pozitiv şi lunea viitoare intrăm în primul comitet pentru avizarea cererii de plată cu numărul unu şi apoi al doilea comitet este în sfârşit de septembrie şi început de octombrie pentru suma de 2,66 mld. euro. Ne-am făcut temele, dacă am trecut de avizul pozitiv, urmează comitetele care ne întreabă despre jaloanele şi ţintele pe care le avem de îndeplinit.
• Pe partea de venituri mai avem o cerere de plată în afară de cei 2,66 mld. euro, una cu numărul trei în luna octombrie, 2,88 mld. euro, care este aferentă jaloanelor de pe T1 şi T2, 51 de jaloane şi ţinte.
• Dacă discutăm despre finanţări şi lansări de proiecte, numai în PNRR avem un total de 75 de apeluri de proiecte aproximativ, în valoare de 13 mld. euro. În ceea ce priveşte contractele semnate, avem un contract în valoare de 1 mld. euro semnat pentru Autostrada A7 – am încheiat aici patru contracte de execuţie din şapte, iar ţinta noastră este ca cel puţin pe segmentul Ploieşti – Buzău să avem încheiate contractele. Avem contracte pentru 110 de creşe cu Ministerul Dezvoltării, în valoare de 230 mil. euro, apoi valul renovării – 1.437 de contracte cu termen de încheiere până la sfârşitul anului, iar valoare este de 2,4 mld. euro din bugetul de 2,8 mld. euro asumat. Apoi avem 60 de contracte de digitalizare cu universităţile, 234 mil. euro, contracte care urmează să fie încheiate de Ministerul Educaţiei. Mai avem 3.500 de unităţi şcolare aflate în risc de abandon şcolar, contracte pe care până la sfârşitul lunii septembrie le încheie Ministerul Educaţiei. Avem şi 23 de contracte de la Ministerul Energiei pe hidrogen, cu o valoare de 115 mil. euro, apelul de proiecte pe cogenerare unde sunt trei proiecte cu 300 mil. euro.
• Acestea nu se deschid toate dintr-o dată, dar îşi urmează cursul firesc în funcţie de punctele şi ţintele pe care le avem de atins. În ceea ce priveşte energia verde şi tranziţia verde, dar şi componenta de digitalizare pentru PNRR au fost condiţii obligatorii de îndeplinit. 37% din totalul fondurilor au trebuit să fie în mod obligatoriu alocate pentru energia verde şi 20% pentru componenta de digitalizare. Practic, alocările de fonduri ale Comisiei Europene urmează aceste constrângeri. În politica de coeziune am avut acele constrângeri tematice care au fost atât pe partea de cercetare şi specializare inteligentă, unde am avut obligaţia de a aloca 25% din fonduri pentru cercetare – transfer tehnologic şi o alocare de 20% pentru ceea ce înseamnă eficienţă energetică, cu menţinerea obligaţiei de a avea un procent identic, de 37% din fonduri, care să contribuie la schimbările climatice. Aceasta este imaginea de ansamblu la nivelul bugetelor de faţă pe care le avem pentru PNRR şi pentru ceea ce înseamnă politica de coeziune.
• În ceea ce priveşte apelurile de proiecte, avem o toamnă bogată în lansarea apelurilor de proiecte. Aici discutăm despre bugetul pe care-l avem acum disponibil din politica de coeziune aferent perioadei de programare 2014 – 2020 şi aceste proiecte de apeluri pe care le lansăm pe eficienţa energetică.
• Pentru eficienţa energetică, Guvernul a aprobat un buget de 1 mld. euro care să fie lansat numai din politica de coeziune, alături de ce avem pe fondul de modernizare şi pe PNRR, prin Ministerul Energiei. În plus faţă de bugetele alocate, noi avem în pregătire două apeluri de proiecte în limita bugetului de 1 mld. euro. Unul este destinat IMM-urilor, bugetul este de 500 mil. euro, este o măsură de eficienţă energetică integrată care cuprinde investiţii şi alocări de fonduri pentru eficientizarea energetică a clădirilor industriale, de la anvelopare până la reţelele de utilităţi aferente acestor clădiri, tot ce înseamnă consumul energetic al acestor clădiri.
• De asemenea, avem posibilitatea de a se depune proiecte pentru producerea de energie verde din panouri fotovoltaice, pompe de căldură sau alte forme de resurse regenerabile, care urmăresc obţinerea de energie verde pentru consumurile proprii ale agenţilor economici. Urmărim şi partea de cogenerare şi înlocuire de consumuri energetice mari pentru care am propus o schemă de ajutor de minimis în limita căreia să putem să ţintim atât formele acestea de sprijin pentru consumurile energetice ale echipamentelor care fac parte din fluxurile de producţie, dar şi echipamente de cogenerare pentru ca să putem sprijini IMM-urile în ceea ce înseamnă obţinerea de energie electrică şi termică necesară activităţilor de producţie şi servicii. Grantul este până în 500.000 de euro, este un apel de proiecte care are în vedere partea de industrie şi servicii prestate către populaţie.
• Un buget alocat cu destinaţie specială este pentru industria alimentară pentru că în perioada aceasta, mai ales IMM-urile din zona industriei alimentare trebuie sprijinite şi să le oferim acest pachet de finanţare pentru a-şi manageria costurile de producţie şi costurile cu utilităţile publice. Acesta este apelul care are în vedere IMM-urile.
• Avem un alt apel de proiecte, tot pe eficienţă energetică, care ţinteşte autorităţile publice locale. Bugetul este tot de 500 mil. euro. Avem măsura de 1 mld. euro cu două componente: IMM-uri şi pentru autorităţi publice locale. Cei 500 de mil. euro pentru autorităţile publice locale sunt destinaţi producerii de energie verde pentru consumul propriu generat de serviciile publice – ne referim la şcoli, spitale, iluminatul public, transportul public de călători, asigurarea cu energie termică a populaţiei.
• În ceea ce priveşte partea de apel destinat IMM-urilor, el va porni în jurul datei de 15 octombrie. Am avut nişte probleme interne legate de platforma digitală. În jurul datei de 15 octombrie încercăm să lansăm şi apelul pentru primării, deci miliardul de euro va fi accesibil de la jumătatea lunii octombrie.
• Am avut 2.500 de cereri de finanţare pe Măsura 4.1.1 şi sper ca pe data de 3 octombrie să încheiem deja primele contracte de finanţare.
• Mai avem lansări de proiecte, doar ce am lansat cursurile de formare profesionale, sunt orientate spre industrie. Este o măsură ce presupune suportarea cursurilor de formare profesională împreună cu kitul de angajare – echipamente de protecţie şi o trusă de scule de angajare. Pentru un an de zile suportăm subvenţia de 2.250 de lei pentru angajare în câmpul muncii.
• Pentru anvelopare avem un rest de buget care ar urma să se lanseze în următoarea perioadă, s-a vehiculat data de 30 septembrie, dar probabil că va fi în prima săptămână în care restul bugetului pe care îl avem la dispoziţie, în jur de 400 mil. euro, şi în funcţie de cum evoluează procesul de contractare pentru apelurile de blocuri de locuinţe şi instituţiile publice, probabil că va creşte bugetul disponibil.
• Acolo avem anveloparea şi două apeluri de proiecte pe PNRR pentru lanţurile valorice de produce, stocare şi distribuţie de baterii. Acum acestea sunt în discuţii cu schemele la Comisia Europeană şi sperăm ca la final de septembrie să avem şi aceste apeluri de proiecte.
