Incertitudinea privind evoluţiile economice din Uniunea Europeană (UE): Brexitul şi evoluţia datoriilor suverane din zona euro a devenit al doilea risc sistemic la adresa stabilităţii financiare a României, potrivit „Raportului asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, prezentat luni.
Acesta a devenit direct al doilea risc, cu un grad ridicat şi în creştere, în condiţiile în care în precedetul raport, cel din iunie, nu era deloc menţionat, reiese din „Raportul asupra stabilităţii financiare”, decembrie 2018, Anul XIII, nr, 16, realizat de Banca Naţională a României (BNR).
„Principalele riscuri (n.red. - la adresa stabilităţii financiare a României) sunt de natură externă”, a subliniat Liviu Voinea, membru al Consiliului de Administraţie şi viceguvernator al BNR, cu ocazia prezentării acestui raport.
Principalul risc este, la fel ca în raportul precedent, cel din iunie, deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, care a rămas ridicat şi în creştere, mai arată harta „Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare din România”, din raportul citat.
„Plecarea capitalului din unele state nu s-a generalizat asupra tuturor statelor. Regiunea din care face parte şi România nu a resimţit efectele negative ale acestei aversiuni la risc”, a subliniat Voinea.
În acest condiţii, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental a fost plasat pe locul al treilea între riscuri, cu toate că a rămas ridicat şi stabil.
Astfel, spre deosebire de situaţia din iunie, în prezent, „Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare din România” include trei riscuri sistemice ridicate, cu unul mai mult decât anterior.
De asemenea, riscul de tensionare a echilibrelor macroeconomice a devenit din al treilea al patrulea risc, deşi a rămas cu un grad moderat şi în creştere.
În schimb, evoluţia privind piaţa imobiliară a rămas un risc redus, dar este în scădere, cu toate că, în iunie, creşterea preţurilor imobiliare era un risc redus şi în creştere.
Viceguvernatorul Băncii centrale a mai remarcat evoluţiile pozitive ale economiei din acest an, respectiv scăderea riscului de supraîncălzire: evoluţia PIB de la 6,9% anul trecut la 4% anul acesta şi reintrarea în ţintă a inflaţiei, la aproximativ 3,5%.
De asemenea, altă evoluţie pozitivă a economiei României o reprezintă scăderea datoriei, la 34,9% din PIB, la finele trimestrului al doilea al acestui an, faţă de 37,9% din PIB.
În plus, riscul de nefinanţare al României s-a redus, pentru că s-a extins maturitatea bondurilor, la cele în lei la 6,4 ani, iar la eurobonduri la 9,7 ani.
