♦ Bankingul este un business de volum şi de aceea avem nevoie să acoperim toată economia, să ajungem la cât mai mulţi clienţi.
Creşterea în continuare a Băncii Transilvania va fi un mix de creştere organică peste media sistemului, continuarea procesului de M&A, creşterea Grupului Financiar Banca Transilvania la care se adaugă creşterea gradului de bancarizare din România. De asemenea banca fondată în Cluj, care în ultimii zece ani a achiziţionat mai multe bănci, ajungând astfel numărul 1 din piaţă, spune că vrea să se uite mai atent la diasporă pentru a câştiga românii de peste hotare.
Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania, a răspuns într-un interviu mai multor întrebări adresate de ZF legate de piaţa bancara actuală, planurile băncii, evoluţia economiei, stadiul procesului de integrare a achiziţiei OTP plus procesul de digitalizare.
Ömer Tetik, care a preluat conducerea executivă a băncii în 2013, spune că în acest moment se vede o încetinire a creşterii economice dar că „vestea bună este că inflaţia a mai scăzut şi nu vedem un stres semnificativ în niciun sector economic. Avem sectoare care merg foarte bine, dar şi sectoare care scad uşor sau sunt în stagnare“.
El spune că pentru bancă primele opt luni din acest an au arătat bine cu volume de credite noi semnificativ peste aceeaşi perioadă a anului trecut. Aici au contribuit mai mult creditele pentru companii şi creditele de consum şi într-o pondere mai redusă creditele imobiliare, a menţionat el.
În privinţa creditelor pentru companii, programele guvernamentale de tipul IMM Invest susţin această cerere. Structural la nivelul sistemului bancar vedem însă mai mult capital de lucru şi într-o măsură mai mică credite pentru investiţii.
„Pentru creştere ai nevoie de competitivitate, iar aceasta presupune dezvoltare şi investiţii“.
În ceea ce priveşte piaţa de retail, comportamentul clienţilor este mult mai mult bazat pe emoţie, dar şi pe evoluţia salariilor unde inclusiv cu contribuţia sectorului de stat vedem creşteri iar acest lucru atrage cererea de creditare şi creşterea consumului, a menţionat Tetik.
Pentru că suntem printre puţinele bănci care nu am renunţat la cash şi lucrăm şi cu numerar pentru clienţii noştri, acest lucru ne face să fim atractivi pentru o categorie mai largă de clienţi şi de aceea am înregistrat o creştere consistentă în ceea ce priveşte volumele operaţiunilor şi tranzacţiilor derulate prin noi, a adăugat el.
La şase luni din acest an Banca Transilvania a obţinut un profit net de 1,81 miliarde de lei (360 mil. euro), în creştere cu 43% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, la venituri de 4 mld. lei (800 mil. euro), plus 32%. Activele băncii au urcat la 169 mld. lei (34 mld. euro), în creştere cu 17% an la an.
Tetik spune că tradiţional Banca Transilvania acoperă foarte bine piaţa de retail, IMM-urile şi companiile medii, însă odată cu creşterea băncii „ne permitem să intrăm mult mai agresiv în piaţa de large corporate, unde vrem să fim un jucător tot mai relevant atât pentru companiile locale cât şi pentru cele internaţionale“.
Banca Transilvania a cumpărat până acum cinci bănci – Volksbank, Bancpost, Idea Bank plus alte operaţiuni conexe – cum ar fi companii de leasing, toate aceste achiziţii însemnând peste 1 mld. euro. Acum cu preluarea OTP Bank îşi va consolida poziţia de lider al pieţei bancare, ajungând la o cotă de piaţă de 24%.
La dimensiunea noastră, cota de piaţă nu mai este un scop în sine, iar în acest sens focusul nostrum se va duce pe sustenabilitatea businessului, pe profitabilitate şi pe experienţa clienţilor, a menţionat Tetik.
Planul nostru este să creştem în continuare semnificativ şi organic, peste creşterea sistemului bancar din România şi peste creşterea economică.
Pentru că suntem o banca universală, cu un banking integrat, pentru că vrem să avem o reţea mare, modelul nostru înseamnă că vom avea mai mulţi angajaţi decât media sistemului. Încercăm să ne adaptăm la evoluţiile pieţei, iar lupta în Banca Transilvania o ducem pe două planuri – luptăm comercial pentru clienţi, dar şi intern pentru a optimiza serviciile şi produsele pentru a creşte eficienţa, a adăugat el.
Integrarea OTP se va închide în primul trimestru din 2025. Ömer Tetik spune că anul viitor va fi şi mai provocator cu un necesar de finanţare mai mare, atât din punct de vedere al economiei, al companiilor, dar şi al statului, care are nevoie de sume tot mai mari pentru a finanţa deficitul.
În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor, atât la credite cât şi la depozite, suntem deja pe o tendinţă de scădere uşoară, iar acest lucru va stimula investiţiile şi va reduce costul finanţărilor existente la care se adaugă reducerea presiunii pe serviciul datoriei pentru cei care au luat deja credite.
Totuşi, Ömer Tetik spune că în România nu crede că vom vedea un trend accelerat de reducere a dobânzilor pentru că inflaţia locală este mai mare decât în Vest şi pentru că statul are nevoie să-şi finanţeze deficitul bugetar, ceea ce necesită un volum mai mare de bani punând presiune pe dobânzi.
„Vom vedea scăderi de dobândă însă nu vor fi nici abrupte, nici accelerate şi între noi şi Vest, adică între dobânzile la lei şi cele la euro sau dolari, va rămâne un diferenţial de 1-2 puncte procentuale“, a menţionat el.
Evoluţia dobânzilor influenţează foarte mult piaţa imobiliară unde preţul creditului contează în solicitările de credit, spune Ömer Tetik.
Ceea ce vedem în piaţa imobiliară este legat de o creştere uşoară a volumului tranzacţiilor, adică a creditelor acordate, dar pe de altă parte vedem o creştere sensibilă a preţurilor, creştere venită de un stoc limitat de locuinţe, adică cererea reală este mai mare decât livrările.
Dincolo de acoperirea universală a cererii de credite, Banca Transilvania îşi va păstra focusul în continuare pe piaţa de servicii medicale – medici şi medicină privată - pentru că este o zonă unde sunt necesare foarte multe investiţii. Sectorul agro continuă să fie o zonă cu potenţial maxim, chiar dacă acum întâmpină dificultăţi temporare, a menţionat Tetik.
„Banca noastră susţine agricultura de mulţi ani şi ştim că trebuie să ne uităm pe termen lung, să avem răbdare, să încurajăm fermierii să investească pentru producţii mai mari.
Este nevoie să accelerăm investiţiile în irigaţii. Acesta este atât un subiect individual, pentru fiecare fermă, cât şi unul de strategie naţională“.
Scăderea creşterii economice, problemele din zona agri afectează companiile mici şi mijlocii şi companiile din agricultură, dar nu numai. Ömer Tetik spune că vede mai multă fragilitate în cazul firmelor mici şi mijlocii unde apare şi o creştere a insolvenţelor, iar acest lucru va atrage şi o creştere a creditelor neperformante.
Ömer Tetik spune că banca poate să gestioneze NPL-urile, nivelul creditelor neperformante actual fiind destul de bun. „Nu ţintim ca scop în sine o scădere a NPL-urilor de la nivelul actual, inclusiv pentru că asta ar însemna că poate suntem prea selectivi în acordarea de credite, iar economia are nevoie de finanţare“, a menţionat el.
În ceea ce priveşte capitalizarea, Ömer Tetik spune că banca are un capital suficient, iar investitorii au încredere în noi, atât prin evoluţia preţului acţiunilor de la Bursa de Valori şi evaluarea generală a băncii cât şi prin evoluţia obligaţiunilor MREL emise anul trecut şi unde randamentul (yield) a scăzut continuu, a menţionat el.
Săptămâna trecută Banca Transilvania a atras prin vânzarea de obligaţiuni MREL, care sunt incluse în capitalul băncii, 700 de milioane de euro la o dobândă de 5,232%. Tetik precizează că planul băncii de a creşte peste media pieţei bancare va avea nevoie de capital şi va fi un mix între capitalizarea profiturilor şi operaţiuni în piaţă, adică fonduri eligibile MREL.
Ca planuri de viitor multe lucruri sunt legate de divizia de investiţii care activează pe pieţele financiare – BT Asset Management, BT Capital Partners şi BT Pensii.
„Avem planuri foarte mari aici şi ambiţii să ajungem la câţi mai mulţi români. Din punct de vedere tehnic vrem să îmbunătăţim aplicaţiile noastre şi să punem investiţiile pe telefonul tuturor clienţilor BT. Încercăm astfel să fim cât mai aproape de clienţii noştri şi de cei care vor să economisească sau să investească asta şi pentru a oferi o alternativă reglementată la tendinţa actuală a românilor de a investi pe pieţele internaţionale şi de a lucra cu brokeri online din străinătăte pe care nu îi poţi verifica bine“, a menţionat el.
Noi recomandăm clienţilor să investească în pieţe reglementate, pe care le cunosc, şi să lucreze cu intermediari siguri, localizaţi în pieţe mari sau înregistraţi şi în România, a precizat el.
Banca Transilvania este în plin proces de preluare de la OTP a fondurilor de investiţii şi integrarea în zona de asset management la care se adaugă acum achiziţia BRD Pensii, care îi deschide accesul la Pilonul 2 de pensii, unde peste 8,2 milioane de români au pensia privată (4,75% din salariul brut se duce într-unul din cele şapte fonduri Pilon 2).
De altfel principalul acţionar al Băncii Transilvania este Pilonul 2 de pensii private, care deţine aproape 30% din capitalul băncii, prin intermediul acţiunilor cumpărate de pe bursă.
De la începutul anului acţiunile Băncii Transilvania au crescut cu 30% faţă de creşterea indicelui bursier BET de 14%. Banca Transilvania a ajuns la o capitalizare de 25 mld. lei, adică peste 5 mld. euro.
