Aşteptăm perioada următoare, pentru că depinde de formarea Guvernului, dar cred că o să fie în un pas al cursului spre 5,1 – 5,15 lei/euro spre finalul anului sau începutul anului viitor. Este firesc, mai ales că toate valutele din regiune s-au devalorizat, a spus Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania, în cadrul ZF Bankers Summit 2025, ziua 1.
„În primele două zile după primul tur al alegerilor prezidenţiale au fost mulţi factori, mişcări speculative, frică, repoziţionare şi închiderea poziţiilor. Multe fonduri, investitori au avut o perioadă lungă de câştiguri şi au vrut să-şi încaseze profiturile în loc să închidă pe pierderi. Poate a fost o mişcare în cursul valutar, care trebuia să se întâmple de ceva timp, s-a întâmplat într-o perioadă foarte scurtă, dar deja vedem din clienţii care au cumpărat euro dintre clienţi retail sau companii revin pe lei. De aceea a scăzut un pic cursul. Pentru cursul valutar, aşteptăm perioada următoare, dar depinde de formarea Guvernului, planul de guvernare. Cred că o să fie încă un pas spre 5,1 lei/euro sau 5,15 lei/euro spre finalul anului sau începutul anului viiitor. Este firesc, toate valutele din regiune, pieţele emergente au fost devalorizate. Noi am pierdut poate competitivitate parţial”, a explicat şeful Băncii Transilvania
Ce a mai spus Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania:
Dobânzile sunt mari, dar sunt şi foarte multe dezechilibre. Băncile, competitorii noştri, noi, dăm credite imobiliare pe termen de 20-25 de ani, la dobânzi de 4,7%, 4,8%, 4,9%, titlurile de stat sunt la 7,5%, depozitele sunt la 5,5%. Cumva, tot ce ai învăţat în şcoli de banking sau economie sau management se întâmplă exact invers.
La un produs de credit ipotecar nu este doar produsul în sine, este un pachet care include şi bancassurance, cont curent, cardurile, deci este un produs profitabil chiar cu dobânzile atât de scăzute. Nimeni nu pierde bani neaparat. Cred că încă o perioadă vom vedea dobânzile la nivelul actual până vom avea acest plan guvernamental, credibil, echilibrat care ne va arăta unde merge toată economia României.
Procentul, cota de piaţă, nu este neaparat un indicator. Nu este dorinţa noastră de a ajunge la 30% din piaţă. Noi vrem să creştem alături de economie, profitabili.
Dacă ne uităm la istoricul nostru din ultimii 10-12 ani a fost o achiziţie, un an sau doi de creştere organică, apoi din nou apare o oportunitate. Suntem interesaţi în continuare şi nu ne uităm doar la bănci, dar şi la portofolii, firme de leasing, cum am făcut şi în zona de pilonul II de pensii.
Cât timp avem posibilitatea de a creşte într-un segment din sectorul financiar suntem interesaţi în continuare. Focusul nostru va fi mai mult să asigurăm rezultatele dorite. Avem încă o tranzacţie spre închidere, o preluare în Moldova cu Microinvest. Devenim cel mai mare finanţator al IMM-urilor şi companiilor medii din Moldova. De câţiva ani plătim şi dividende şi în Moldova.
Sectorul financiar bancar, nu a avut o perioadă la fel de bună. Toate băncile, chiar cu volatilitate şi instabilitate au menţinut apetitul de creditare. Ce nu merge, nu avem predictibilitate, ce va urma în următoarele 3, 6 luni, anul viitor, de la partea fiscală până la partea de guvernare. Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuţiile cu clienţii. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede. Dacă mă uit la cifrele noastre, anul acesta în zona de retail am avut o creştere de 40% pe zona de credite ipotecare în comparaţie cu anul trecut. Creştem şi cota de piaţă, cred că în pic peste media pieţei, dar apetitul există.
Sunt sectoare, de exemplu în real-estate, unde nu am fost niciodată o bancă foarte agresivă. Noi suntem chiar o bancă universală. Suntm prezenţi în toate domeniile. În agricultură pare să fie un an bun, în IT revin comenzile, sectorul de servicii în continuare este un domeniu care merge bine. În energie au fost foarte multe investiţii în regenerabile, acum vedem că sunt discuţii legate de stocare, un lucru important care ne va asigura o stabilitate mai bună în zona energiei.
În ultimii doi ani, cea mai mare creştere a portofoliului de creditare a fost pe zona de large corporate. Suntem foarte confortabili cu portofoliul. Am crescut în energie, agricultură, infrastructură, comerţ şi retail. Acest lucru ne aduce şi cross-sale cu celelalte linii de business. Vom rămâne un partener prezent, activ în piaţă.
În zona de angajări cred că este o încetinire, dar şomajul este aş zice tehnic zero. În România nu este problema crearea locurilor de muncă, dar în zona de retail, în perioada alegerilor nu am văzut o încetinire neaparat. În zona de companii deciziile au fost amânate, dar acum au fost reluate. După finalizara alegerilor, investitorii locali mari şi străini au arătat încredere în România şi au reluat discuţiile şi finanţările.
Sunt şanse mari să evităm un hard landing. Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele, care vor fi majorate. Depinde foarte mult de planul de guvernare.
Pentru noi, prezenţa noastră în Italia a fost o curbă de învăţare. Ne-am dus cu gândul să facem banking retail şi am descoperit că sunt foarte multe IMM-uri şi companii mici deţinute de români acolo. Am început să-i deservim şi avem peste 700.000 români clienţi BT din diaspora. Există apetit şi dorinţa de a lucra cu banca lor din ţara lor. Probabil că BT va intra în competiţie şi cu Salt în perioad următoare în afara României.
Noi dorim să mergem pas cu pas. Italia este o zonă unde deja am investit, avem o creştere bună, dacă devenim confortabili atunci o să ne gândim la încă o piaţă externă. Salt are potenţial să ajungă şi în Spania, Anglia sau Germania.
Cred că mai este loc pentru bănci de nişă. Câteva din băncile mici sunt profitabile şi au randamente bune. Contează acest economies of scale, de dimensiune ca să poţi să investeşti, să merite să investeşti. Pentru noi, băncile mari este relativ mai uşor şi mai ieftin. Investim în continuare în reţea, prezenţă fizică. Este în continuare un model de operare în România pentru o bancă mare. Băncile mici, dacă nu găsesc o nişă potrivită, foarte greu vor concura cu băncile mari care prin reţea şi aplicaţii sunt prezente peste tot.
Ţinta principală este să livrăm bugetul, apoi să ne asigurăm că toţi clienţii OTP să rămână după integrare. Avem foarte multe iniţiative de digitalizare care merg în paralel şi sper că o parte din ele să le aducem până la capăt anul acesta.
Există o populaţie mare nebancarizată în zona rurală. Potenţialul este mare. Nu vreau să încurajez competitorii noştri să meargă acolo, dar ideea este că vedem loc de creştere şi acolo.
Cu toţii suntem doritori şi pregătiţi. Este un cerc productiv şi pentru noi când creşte economia.
