Sistemul bancar din România este stabil în momentul de faţă, susţine Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania. El spune că ţinta băncii pe care o conduce pentru următorii cinci ani este să dublarea activelor.
„Primul lucru şi cel mai important este că stabilitatea sistemului bancar este foarte solidă din punctul de vedere al capitalizării sau al lichidităţii, suntem în cea mai bună formă, atât Banca Transilvania, cât şi sistemul bancar. (...) Focusul nostru este în continuare România pentru că, dacă tot suntem în urmă şi există potenţial de creditare, potenţial de creştere, atunci nu dorim să pierdem acest focus. Dacă ne uităm la patru cicluri de câte cinci ani, vedem că Banca Transilvania la fiecare cinci ani şi-a dublat activele. Aceasta este şi ţinta noastră pentru următorii cinci ani cel puţin. Dacă dublăm în următorii cinci ani activele băncii, vom fi doar în trend, adică nu este o ţintă foarte ambiţioasă. Aceasta este miza şi viziunea noastră”, a spus Ömer Tetik în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2026.
Ce a mai declarat Ömer Tetik în cadrul evenimentului ZF:
• Aceasta este şi o oportunitate. Într-adevăr, trecem prin o perioadă dificilă atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, nu doar noi. Băncile au dovedit rezultate bune într-o ţară liberă, capitalistă. Mi-e cam teamă să vorbesc despre profiturile băncii ca să nu dau idei de alte impozite şi taxe. Băncile nu că nu au nevoie de ajutor sau susţinere, ci au o performanţă bună. Există dorinţă de creditare, discuţia asta despre faptul că nu credităm destul mi se pare destul de nedreaptă.
• Dorim să credităm, nu vreau să dau vina doar pe reglementări, într-adevăr şi creditul comercial este o problemă structurală. Acum 20 – 25 de ani, băncile nu aveau capital, lichiditate suficientă şi asta a fost o variantă mult mai uşoară. În plus, parţial cu fiscalitatea, parţial cu transparenţă, guvernanţă din ce în ce mai bună a economiei, a fost foarte greu să accesezi datele reale ale firmei pentru a credita. Dar lucrurile se schimbă. Într-adevăr, a fost inflaţie, a fost creştere foarte bună a PIB-ului ţării, nu am rămas în urmă cu cifre proastă, ci cu capitalizare bună, cu NPL-uri încă reduse. Asta este o oportunitate pentru România.
• Ne uităm şi în afară, nu neapărat că putem să facem o diferenţă în ţări precum Franţa sau Germania, unde sistemele bancare sunt foarte puternice. În câteva ţări din jurul României dorim să deschidem fie birouri reprezentative sau sucursale.
• Noi am construit bugetul pentru 2026 în noiembrie şi nu am schimbat nimic, cu toate schimbările externe, interne, războiul din Orientul Mijlociu sau criza politică. Noi ne-am păstrat angajamentul că vom livra această creştere de aproape 10% a creditării. În ultimii 10 – 15 – 20 de ani, noi am crescut prin consum şi acum România se schimbă şi trecem la economie de producţie, de industrializare, investiţii în infrastructură. Cererea în zona de companii mici sau retail e mai scăzută, dar asta nu înseamnă că a dispărut. În continuare, creşterea există, am deschis în primul trimestru peste 130.000 de conturi bancare în BT. Plata cu BT Pay este foarte populară şi destul de vizibilă pe piaţa locală.
• Vedem câteva domenii cele mai multe provocări, poate piaţa rezidenţială, agricultura, după câţiva ani de secetă. Există apetit mare de finanţare din partea băncilor în continuare şi cred că vom depăşi destul de bine perioada aceasta.
• Un ritm de creştere şi solicitare de creditare mai mare vedem în zona de energie regenerabilă, stocare, baterii, investiţiile sunt mult mai mari, infrastructură - de la spitale până la drumuri. După doi – trei ani vom fi uimiţi cât de repede ajungem la Sibiu, Iaşi şi aşa mai departe. Acum simţim doar durerea construcţiilor când călătorim între oraşe. Chiar şi în zona de agricultură, cu investiţii în irigaţii şi în utilaje, are un potenţial imens. Noi putem să devenim furnizorul Europei pentru multe produse alimentare.
• Noi trebuie să credem că există potenţial, să fim optimişti, altfel nu putem să facem planuri de creştere.
• Digitalizarea economiei este un proces end to end, nu putem să digitalizăm doar sectorul bancar, trebuie să fie digitalizare şi la nivel de administraţie centrală, trebuie să fie digitalizare la nivel de firme mici şi mari. Acum 10 ani am dat un comunicat de presă în care am anunţat că de Black Friday ajunsesem la 1 milion de tranzacţii cu cardul. În 2025, de Black Friday, am făcut 11 milioane de tranzacţii cu cardul. Adaptarea este destul de rapidă, chiar şi în zona rurală.
• Pentru businessul nostru, numerarul nu este neapărat în creştere, dar nu este în scădere. Noi suntem şi una dintre foarte puţinele bănci care oferă servicii de procesare de cash. Avem aproape 2.300 de ATM-uri prin ţară. Aşa că noi credem în continuare că este un business şi are o importanţă. Nu credem că o să dispară cash-ul.
• Eu nici nu pot să sugerez acum o valoare a capitalizării, dar misiunea şi ambiţia noastră este să livrăm peste 20% return on equity an de an pentru acţionarii noştri.
• Cred că am dovedit pe partea de achiziţii şi dacă o să apară ceva, o să avem interes. Avem oameni foarte competenţi care pot să facă un due diligence şi o integrare rapidă. Dacă vom avea şansa, vom utiliza aceste competenţe. Altfel, nu renunţăm la creşterea organică.
• Noi dorim să fim principala bancă a antreprenorilor români sau a multinaţionalelor din România.
• Despre „dosarul ROBOR”: Scenariul de bază este că în următorii patru – cinci ani vom avea litigii, discuţii, dacă vor veni amenzile. Nu este vorba despre sume sau impactul amenzilor, noi trebuie să dovedim că nu a fost un cartel, că nu a fost vorba de înţelegeri şi că băncile nu au beneficiat de creşterea ROBOR permanent, ci ROBOR a crescut cu pieţele internaţionale, cu inflaţia, cu rata de referinţă.
• Este „common sense” din partea tuturor să continuăm creditarea şi dezvoltarea economiei decât să pierdem timp cu nişte percepţii greşite.
• Una dintre temerile importante pentru anul viitor este un atac la reputaţia băncii sau a sistemului bancar. Criza politică internă o să afecteze continuitatea, o să pună presiune pe pieţe, pe ideile de investiţii, unii dintre investitori s-ar putea să renunţe, putem să avem întârzieri cu fondurile europene. Un scenariu destul de negativ ar fi pierderea ratingului ca investment grade. Sper ca cei care ne conduc să se mobilizeze repede cât să avem un guvern.
• Vedem nişte întârzieri legate de fondurile europene, dar nu a renunţat nimeni la vreun proiect momentan pentru că, mai mult decât noi, investitorii străini cred în potenţialul ţării. Oamenii investesc, vin cu capital, cu know-how şi investesc aici. Ei în continuare văd un potenţial de investiţii aici. Stabilitatea politică cred că va fi un impuls foarte bun pentru creştere.
