♦ Aurelian Dochia, analist economic: „Băncile româneşti au disponibilităţi pentru a susţine avansul mai rapid al creditării, dar dobânzile în România rămân destul de mari şi constituie după părerea mea o constrângere de durată în calea creditării. O reducere semnificativă a dobânzilor nu este de aşteptat în prima parte a acestui an. Ecuaţia este mult complicată şi de faptul că Ministerul Finanţelor are nevoie de cel puţin 230 mld. lei pentru finanţarea deficitului bugetar în 2025 şi este dispus să plătească dobânzi care au ajuns la peste 8%, intrând în concurenţă directă cu piaţa creditului corporate“ ♦ Faţă de situaţia de la final de 2023, se observă că soldul creditelor corporate totale, în lei şi valută, a crescut în anul 2024 cu doar 19 mld. lei (4 mld. euro), respectiv cu +9%, creşterea în termeni reali fiind de doar 4%.
Companiile aveau în bănci la sfârşitul anului 2024 depozite totale, în lei şi valută, de 253 mld. lei, mai mari decât soldul creditelor corporate totale, de 232 mld. lei, tendinţa de economisire depăşind apetitul pentru îndatorare în ultimii ani. Astfel, firmele au rămas şi anul trecut creditor net faţă de bănci, având depozite cu 21 mld. lei mai mari decât nivelul creditelor, la fel ca şi în 2023.
Faţă de situaţia de la final de 2023, se observă că soldul creditelor corporate totale, în lei şi valută, a crescut în anul 2024 cu doar 19 mld. lei (4 mld. euro), respectiv cu Ă9%, creşterea în termeni reali fiind de doar 4%.
Nivelul încă ridicat al dobânzilor reprezintă un element important care frânează apetitul companiilor pentru credite bancare. În aceste condiţii, scăderea dobânzilor este imperios necesară pentru relansarea creditării şi stimularea economiei.
