Împrumuturile atrase de Ministerul Finanţelor în euro de la băncile de pe piaţa românească au depăşit 600 mil. euro pe parcursul anului 2018.
Ministerul Finanţelor a împrumutat în luna decembrie 251,5 mil. euro de la băncile de pe piaţa locală, peste nivelul planificat, cu scadenţa în 2023, dobânda fiind de 0,95% pe an. Valoarea programată a emisiunii a fost de 200 mil. euro, conform prospectului, iar volumul total al cererii a urcat până la 374,5 mil. euro.
În iulie, Trezoreria Statului a mai atras de pe piaţa internă 109 mil. euro, iar în februarie a împrumutat 251,6 mil. euro, titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă adăugându-se la eurobondurile plasate pe pieţele internaţionale.
Totalul împrumuturilor atrase pe parcursul acestui an de Ministerul Finanţelor în euro de la băncile locale a ajuns la 612 mil. euro.
Începând din vara anului 2009 şi până anul trecut, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă cumulat aproximativ 11 mld. euro de la băncile locale. Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Din august 2009 şi până anul trecut costul la care Trezoreria Statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,5% pe an, însă din acest an costul a revenit pe creştere.
Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.
În 2017, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă 340 mil. euro prin două licitaţii.
De pe pieţele internaţionale, Ministerul Finanţelor a împrumutat la începutul acestui an 2 mld. euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe, cu maturităţi de 12 ani şi 20 de ani, cupoane de 2,5% şi 3,37%. Din valoarea totală împrumutată, de 2 mld. euro, 0,75 mld. euro au fost pentru tranşa de 12 ani şi 1,25 mld. euro pentru tranşa de 20 ani.
În plus, în luna iunie 2018 Ministerul Finanţelor a realizat, în premieră, o operaţiune de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a unei serii de obligaţiuni existente în dolari, cu scadenţă în 2022, cupon 6,75%, lansând şi o nouă emisiune de obligaţiuni de 1,2 mld. dolari, cu maturitatea de 30 de ani şi cupon de 5,125%. Operaţiunea de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a vizat titluri de stat în valoare de aproximativ 250 mil. dolari, scadente în 2022, cu maturitate rămasă de 4 ani şi cupon de 6,75%.
În luna octombrie, Ministerul Finanţelor a ieşit pentru a treia oară în acest an pe pieţele externe şi a împrumutat 1,15 mld. euro cu maturitatea de 10 ani şi cu o dobândă de 2,875% şi 600 mil. euro cu maturitatea de 20 ani şi cu o dobândă de 4,125%.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.
În acest an, Ministerul Finanţelor şi-a plănuit să atragă resurse financiare de pe pieţele externe prin emiterea de euroobligaţiuni într-un volum de 4,5-5 mld. euro (echivalent), „în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe“, şi efectuarea de trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale, în valoare de aproximativ 0,2 mld. euro.
Pe ansamblul anului 2018, Ministerul Finanţelor a anunţat că intenţionează să emită titluri de stat pe piaţa internă în sumă de 45-50 mld. lei, din care 70% pe termen mediu şi lung şi diferenţa pe termen scurt.
