Ministerul Finanţelor vede în datele privind evoluţia economiei în trimestrul al doilea din 2026 primele semnale ale unui proces de reechilibrare a economiei, în condiţiile în care contracţia PIB s-a temperat la 0,4% an/an, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, iar deficitul extern şi inflaţia au început să se reducă.
Datele publicate vineri de INS arată că economia României a scăzut cu 0,4% în T2/2026 faţă de perioada similară din 2025, pe seria brută, după un declin de 1,2% an/an în primul trimestru. Faţă de T1, economia a stagnat, iar pe ansamblul primelor şase luni PIB-ul a scăzut cu 0,8% an/an.
Ministerul Finanţelor consideră că, dincolo de evoluţia PIB pe termen scurt, structura activităţii economice începe să ofere semnale privind o reechilibrare a modelului de creştere, după o perioadă în care economia s-a bazat într-o măsură importantă pe consum, concomitent cu acumularea unor deficite fiscal şi extern ridicate.
„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă”, spune Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
În actuala perioadă de ajustare, Ministerul Finanţelor vede investiţiile drept unul dintre principalii factori care susţin activitatea economică şi care pot crea condiţiile pentru revenirea ulterioară pe creştere.
Potrivit datelor Finanţelor, în prima jumătate a anului investiţiile finanţate din fonduri europene au crescut cu 56%, de la 27,2 mld. lei la 42,5 mld. lei. Ciclul investiţional este vizibil şi în evoluţia construcţiilor, susţinută inclusiv de proiectele de infrastructură.
Finanţele argumentează că efectele acestor investiţii nu se limitează la susţinerea PIB pe termen scurt. Investiţiile în infrastructura de transport şi energie ar trebui să contribuie în timp la reducerea costurilor logistice, îmbunătăţirea conectivităţii şi creşterea capacităţii de producţie a economiei.
În paralel, contribuţia exporturilor nete la creşterea economică a devenit pozitivă începând cu T4/2025, pe fondul unei evoluţii mai temperate a importurilor şi al creşterii exporturilor.
În primele cinci luni din 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% faţă de perioada similară din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%. Exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut doar un avans marginal.
Ministerul atrage însă atenţia că actualul val de investiţii presupune şi importuri de echipamente, tehnologie şi alte bunuri de capital, ceea ce poate încetini pe termen scurt corectarea deficitului extern. Pe termen mediu, extinderea şi modernizarea capacităţilor de producţie ar trebui să contribuie la creşterea exporturilor şi la înlocuirea unei părţi din importuri cu producţie internă.
Un alt semnal pozitiv evidenţiat de Ministerul Finanţelor este revenirea inflaţiei pe o traiectorie descendentă. Rata anuală a inflaţiei a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, iar Finanţele se aşteaptă ca procesul dezinflaţionist să se accentueze începând din august, odată cu estomparea efectelor de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut.
La reducerea presiunilor asupra preţurilor contribuie şi moderarea consumului şi a dinamicii salariale. Ministerul avertizează însă că tensiunile geopolitice şi volatilitatea preţurilor internaţionale ale energiei rămân factori de risc.
În viziunea Ministerului, miza perioadei următoare este trecerea treptată către un model de creştere bazat într-o măsură mai mare pe investiţii, productivitate şi competitivitate externă şi mai puţin pe expansiunea consumului susţinută prin acumularea unor dezechilibre fiscale şi externe.
„Creşterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiţii, productivitate, competitivitate şi un cadru fiscal stabil, capabil să susţină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, spune Alexandru Nazare.
