Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori pe parcursul anului 2018, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari. Prin aceste împrumuturi realizate pe piaţa internaţională, România şi-a acoperit necesarul de finanţare externă planificat pentru 2018.
În prima parte a anului 2018, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele internaţionale, 2 mld. euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe, cu maturităţi de 12 ani şi de 20 de ani. Pe maturitatea de 12 ani, Trezoreria a împrumutat în februarie 750 mil. euro la un randament de 2,585%, iar pentru emisiunea de 20 de ani a atras 1,25 mld. euro şi a obţinut atunci cel mai scăzut cost aferent acestei maturităţi, randamentul fiind de 3,45%. Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a fost ridicată, oferta fiind suprasubscrisă de mai mult de două ori, ceea ce a permis diminuarea randamentelor.
În plus, în luna iunie 2018 Ministerul Finanţelor a realizat, în premieră, o operaţiune de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a unei serii de obligaţiuni existente în dolari, lansând şi o nouă emisiune de obligaţiuni de 1,2 mld. dolari, cu maturitatea de 30 de ani şi cupon de 5,125%. Operaţiunea de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a vizat titluri de stat în valoare de aproximativ 250 mil. dolari, scadente în 2022, cu maturitate rămasă de 4 ani şi cupon de 6,75%.
La începutul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor a ieşit pentru a treia oară în acest an pe pieţele externe şi a împrumutat 1,15 mld. euro cu maturitatea de 10 ani şi cu o dobândă de 2,875% şi 600 mil. euro cu maturitatea de 20 ani şi cu o dobândă de 4,125%. Şi în acest caz, cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a fost ridicată, oferta fiind suprasubscrisă de peste 1,6 ori, după cum a transmis Ministerul Finanţelor.
Pentru maturitatea de 10 ani s-a obţinut un randament de 3,029%, iar pentru emisiunea de 20 de ani randamentul a fost de 4,234%, ieşirea Finanţelor cu eurobonduri venind într-un context marcat de volatilitate pe pieţele financiare, inclusiv pe fondul incertitudinilor politice din Italia.
Portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a depăşit pragul de 20 mld. euro, volumul record la care a ajuns aducând România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi transformând-o într-un client căutat de marile bănci de investiţii.
Barclays, JP Morgan, HSBC Bank, Citigroup, alături de Erste Group Bank, Société Générale, UniCredit, ING Bank sau Raiffeisen Bank International s-au aflat în ultimii ani pe lista celor care au intermediat emisiunile de eurobonduri lansate de România pe pieţele externe.
Pentru 2018, Mininisterul Finanţelor programase să atragă resurse financiare de pe pieţele externe prin emiterea de euroobligaţiuni într-un volum de 4,5-5 mld. euro (echivalent), „în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe“, şi efectuarea de trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale, în valoare de aproximativ 0,2 mld. euro.
În plus, împrumuturile atrase de Ministerul Finanţelor în euro în acest an de la băncile locale depăşesc 600 mil. euro.
Necesarul mare de resurse în valută din acest an a venit în contextul în care în iunie 2018 au ajuns la scadenţă eurobonduri de 1,5 mld. euro, iar în iulie Finanţele au avut de plătit o nouă tranşă, de 1,3 mld. euro din împrumutul de la UE din 2009.
În 2017, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de două ori, împrumutând cumulat 2,75 mld. euro, iar costul a coborât atunci la un minim istoric de 2,1% pentru scadenţa de 10 ani. Comparativ, în primăvara anului 2008 România se împrumuta pe 10 ani în euro la un randament de 6,8%.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.
