Aproape jumătate (46,7%) dintre oamenii de afaceri, manageri şi angajaţi cu funcţii de conducere în companiile care activează pe plan local apreciază că România ar putea intra în stagflaţie până la sfârşitul anului, lucru care determină instituţiile să îşi securizeze business-urile, în paralel cu scăderea apetitului pentru investiţii şi consum, sunt concluziile unui sondaj realizat de instituţia de plăţi Moneycorp şi firma de consultanţă Frames.
Întrebaţi care sunt cele mai mari pericole pentru economia românească, în următoarele şase luni, 33,3% din executivii companiilor au menţionat inflaţia – creşterea preţurilor la energie, materiale, servicii; scăderea vânzărilor (25%); accentuarea blocajului financiar (12,5%); intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor (12,5%) şi regionalizarea războiului (10,5%).
,,Anticipam încă din vara lui 2021 pericolul inflaţiei. Atunci restructurarea business-urilor a fost, în general, una de succes, multe firme reuşind să depăşească provocările cu ajutorul soluţiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru şi a capitalului. Însă, în acest moment, creşterea tuturor costurilor operaţionale reprezintă, pe bună dreptate, principala preocupare a companiilor în 2022’’, spune Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.
În aprilie, datele INS au arătat că preţurile producţiei industriale au crescut cu 47,1% an/an, cu un avans de 262,7% al preţurilor din extracţia petrolului şi a gazelor naturale şi o creştere cu 136,6% a preţurilor din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi alte utilităţi.
,,În acest context inflaţionist este din ce în ce mai dificil să dezvolţi şi să susţii un plan de business predictibil şi solid”, adaugă Cosmin Bucur.
Potrivit estimărilor a 33,3% dintre managerii chestionati, inflaţia din România se va situa în acest an în intervalul 14-17% în timp ce 26,5% văd inflaţia peste acest prag, undeva între 18-20%.
O stabilizare a acesteia este anticipată de majoritatea managerilor abia în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt mai pesimişti, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024.
În ceea ce priveşte evoluţia ROBOR, (34,7%) estimează că indicele va trece de nivelul de 7% până la finele anului, iar 32% îl văd între 6 şi 7%.
,,Nu este exclus ca estimările privind evoluţia ROBOR, în general a scumpirii creditelor, să fie depăşite de realitate. Pe fondul creşterii inflaţiei, este de aşteptat o continuare a scumpirii finanţării, BNR, prin dobânda cheie, urmând să continue tonul creşterii dobânzilor. Dincolo de efectele negative ale creşterii dobânzilor, aceasta reprezintă cea mai eficace măsură de politică monetară aflată la îndemâna Băncii Naţionale în lupta cu inflaţia’’, explică Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer în cadrul Moneycorp.
Dincolo de măsurile luate de Banca Naţională, managerii văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebaţi care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situaţia economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulţi dintre manageri (33%) au indicat restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea drept principalele decizii necesare în actualul context.
Raportat la moneda naţională, care a reprezentat în primul semestru un indicator de stabilitate într-o mare de probleme, majoritatea investitorilor cred că în următoarea perioadă cotaţia cursului euro va rămâne stabilă, indicând un curs de 4,9500 lei/euro până la finalul anului.
Dincolo de cei care văd un curs stabil, există 26,9% dintre manageri care cred că euro va trece de 5 lei în perioada următoare şi că se va situa până la un nivel de 5,05 lei.
“Având în vedere euroizarea economiei, constanţa cursului leului a fost un factor de stabilitate, fără de care nivelul inflaţiei ar fi fost mai ridicat. Rămâne de văzut dacă Banca Naţională, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, va putea să menţină acest interval. Provocările vor veni din zona macroeconomică, din evoluţia internaţională şi din performanţa comerţul exterior. Avem, din păcate, semnale negative în privinţa balanţei de plăţi şi nu ne rămâne decât să sperăm că autorităţile vor accesa cu succes fondurile din PNRR şi celelalte finanţări europene care, împreună, pot contribui decisiv la stabilitatea cursului’’, spune Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp Romania.
În privinţa cursului dolarului american, cei mai mulţi dintre manageri (26,7%), văd un dolar sub nivelul de 4,4000 lei, iar 20% în intervalul 4,6000-4,7000 lei. 12,6% mizează pe o depreciere semnificativă a monedei naţionale, undeva în intervalul 4,8000-4,9000 lei/dolar.
,O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 16 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, a mai adaugat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing in cadrul aceleiasi companii.
Sondajul realizat de Moneycorp şi firma de consultanţă Frames a fost derulat în perioada 27-31 mai 2022, pe un grup de peste 825 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.
