Criza financiară a fost parte dintr-un ciclu economic fiscal firesc, însă panta descendentă a fost mult mai abruptă şi a avut un impact mult mai mare decât cel anticipat, iar efectele acesteia se pot vedea pe termen lung. Cu toate că a fost un şoc pentru toată lumea, la 10 ani de la lovitură sistemul financiar rămâne unul vulnerabil.
„În pofida unui sistem aparent mai stabil, vulnerabilităţile abundă. Vorbind despre România, avem un deficit bugetar structural mare, problema competitivităţii rămâne, creşterea veniturilor fiscale. În cadrul crizei din 2008, nu s-au anticipat efectele, nu s-a anticipat durata, iar lichidităţile injectate au condus la un nou ciclu financiar. La un moment dat va veni o recesiune, şi cine va avea o robusteţe mai mare, va rezista mai bine. Este important să nu avem explozii inflaţioniste după o asmemenea injecţie de lichiditate”, a spus Daniel Dăianu, Membru al Consiliului de administraţie al BNR, în cadrul evenimentului de lansare a cărţii sale „Emerging Europe and the Great Recession”.
Fragmentarea socială ce a survenit impactului crizei este un alt efect pe termen lung, care poate duce la populism şi extremism: „Polarizarea societăţii explică şi Brexit, ascensiunea lui Donald Trump, situaţia din Italia, iar polarizarea se vede şi în Franţa şi Germania. Riscurile populismului sunt mult mai seriose. Deoarece poplismul poate duce de la o criză financiară la una comercială, prin protecţionism”, a spus Mihnea Crăciun, Deputy Director, BERD.
În ceea ce priveşte situaţia României, mulţi dintre indicatorii macroeconomici arată mai bine decât în 2008, însă vulnerabilităţile vin şi din datoria externă. În august 2008 rezervele internaţionale ale României erau de 27,8 mld. euro şi România avea o îndatorare externă de 44,7 mld. euro. În 2018, la sfârşitul lunii august, rezerva internaţională era de 34,5 mld. euro şi o datorie externă de 95,3 mld. euro.
„Toate băncile centrale au tendinţa să fie prudente, exagerat de prudente câteodată şi dacă laşi dezechlibrele să crească, nu ştii când te loveşte criza şi te prinde <<cu garda jos>>. Ideea de a avea o rezervă înseamnă prudenţă, iar rezerva costă. Presa nu a văzut că norocul nostru (la momentul crizei- n.red) a fost că am acumulat o rezerva importantă. Rezerva noastră a crescut inclusiv prin faptul ca am cumparat masiv valută”, a spus în cadrul evenimentului guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
