Pentru a opri creşterea indicilor ROBOR şi pentru a echilibra fluxul de lichiditate din piaţă, Banca Naţională a României (BNR) a făcut, luni, a zecea operaţiune repo din acest an, în valoare de 5,31 miliarde de lei, a treia cea mai redusă valoare din acest an.
Operaţiunea repo reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei. Instituţia face operaţiuni, indiferent de tipul acestora, doar în cursul fiecărei zile de luni, dacă este zi lucrătoare.
Prin tranzacţia de luni, Banca centrală a rostogolit operaţiunea de săptămâna trecută, în valoare de 12,34 miliarde de lei, una dintre cele mai ridicate valori din acest an. BNR a făcut cea mai mare operaţiune repo din ultimii 17 ani, de când sunt afişate datele pe site-ul instituţiei, şi a opta din acest an, la data de 29 octombrie: 16,65 miliarde de lei. Anterior, cea mai ridicată operaţiune repo a fost de 13,85 miliarde de lei, fiind făcută la 25 iunie 2012, la o dobândă de 5,25% şi o scadenţă la 7 zile.
Precum celelalte nouă operaţiuni repo, suma atrasă luni a fost cea oferită de BNR, iar valoarea celor zece operaţiuni nu poate fi cumulată. În plus, dobânda pentru toate cele zece operaţiuni repo a fost de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018, şi maturitatea la 7 zile.
Cea mai redusă operaţiune repo din acest an, de 914,2 milioane de lei, a fost făcută de Banca Centrală la data de 10 septembrie, iar a doua cea mai redusă a fost la data de 13 august 2018, de 4,16 miliarde de lei.
La 1 octombrie, BNR a făcut a şaptea operaţiune repo din acest an, în valoare de 9,7 miliarde de lei, rostogolind-o pe cea din săptămâna precedentă, de la 24 septembrie, când, după o pauză de două săptămâni, BNR a reluat operaţiunile repo, furnizând pieţei 6,51 miliarde de lei. Banca centrală a mai făcut următoarele operaţiuni repo în acest an: la data de 3 septembrie, de aproape 9,47 miliarde de lei; la data de 6 august, de 10,52 miliarde de lei; la 27 august, de 12,17 miliarde de lei.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, miercuri, 31 octombrie, de ce instituţia nu a tipărit bani, când a făcut cea mai mare operaţiune repo din ultimii 17 ani:
„S-au plătit taxe, impozite, aşa cum se întâmplă mereu în jur de 25 ale lunii, o zi – două, de vreo 20 de miliarde de lei. Toată baza monetară este de vreo 50 de miliarde de lei. Deci, au plecat banii din bănci, n-au dispărut: oamenii, corporaţii, firme, persoane fizice şi-au plătit impozitele. De ce aşa sumă mare? Pentru că au fost şi plăţile trimestriale: 20 de miliarde. Bănci n-au cheltuit lichiditate, (...) dar au mai rămas vreo 4 miliarde, când în medie erau vreo 10 – 12 – 15 miliarde. N-aveau, să zicem, bani suficienţi pentru o bună distribuţie, şi Banca Naţională a dat 16. (...) Cum să poţi să spui că faci emisiune de 20 de miliarde, când durează numai o săptămână. Ce facem ne jucăm: tipărim banii o săptămână, după aia îi retragem?!”.
De asemenea, Guvernatorul BNR a spus că o bancă a luat aproape jumătate din cei 16,65 miliarde de lei. „Aceasta este o explicaţie: clienţii acelei bănci şi-a anulat datoriile la stat şi şi-a reumplut conturile cu lichiditate, până când statul va cere să plătească pensii, salarii şi aşa mai reparte şi lichiditatea reapare în sistem”, a adăugat Isărescu.
Acelaşi mecanism descris de Guvernatorul BNR poate fi aplicat pentru restul operaţiunilor repo din acest an, dar cifrele nu sunt identifice.
În august, Banca centrală a României a reluat operaţiunile repo, după opt luni de pauză, pentru a tempera creşterea indicilor ROBOR, astfel încât să prevină situaţia din septembrie-octombrie 2017. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei şi care este stabilită zilnic, ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de BNR.
În octombrie 2017, BNR a reluat operaţiunile repo, după 26 de luni de pauză, din cauza creşterii accelerate a ROBOR, care, de exemplu, la 3 luni a urcat de la 0,91% în 31 august 2017 la 1,71% la 2 octombrie 2017, încheind anul la 2,05%.
În aceste condiţii, BNR a făcut opt operaţiuni repo în decurs de trei luni, la finele anului trecut. A început cu una de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie 2017, şi a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie 2017. Toate au fost făcute la o maturitate la 7 zile şi la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015.
În schimb, în prima parte a acestui an, BNR a atras lichiditate din piaţă, prin 14 licitaţii de depozite, realizate între 16 aprilie şi 30 iulie, începând cu una de 18,66 miliarde de lei şi încheind cu una de 25 de milioane de lei.
Astfel, în acest an, pe lângă partea a doua a lunii septembrie şi mijlocul lunii octombrie, nici în prima parte a lunii iulie, Banca centrală a României nu a realizat deloc operaţiuni.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 3,19%, de la 3,20%, vineri, iar indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 3,43%, de la 3,45%. Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a coborât, luni la 3,51%, de la 3,52% vineri, iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a scăzut la 3,58%, de la 3,59%.
În plus, luni, leul s-a apreciat uşor în faţa euro, moneda europeană fiind stabilită la un nivel de 4,6586 lei, comparativ cu 4,6588 lei vineri. În schimb, luni, comparativ cu vineri, leul s-a depreciat în faţa dolarului, care, în România, este stabilit de bănci prin paritate cu euro, la 4,1342 lei, nivel în creştere cu 0,68% faţă de vineri. În plus, francul elveţian s-a apreciat luni în faţa leului, la 4,0964 lei, de la 4,0799 de lei vineri. Gramul de aur a înregistrat luni o valoare de 160,4438 lei, în scădere de la 160,9068 lei vineri. Cursurile pieţei valutare sunt calculate şi afişate de BNR, pe baza tranzacţiilor interbancare.
