• Leu / EUR4.7601
  • Leu / GBP5.4034
  • Leu / USD4.2755
Bănci și Asigurări

Mugur Isărescu, BNR, explică ce trebuie să facă România înainte de a trece la euro: Nu trebuie modificări care erodează independenţa BNR

Mugur Isărescu, BNR, explică ce trebuie să facă România înainte de a trece la euro: Nu trebuie modificări care erodează independenţa BNR

Autor: Alina Botezatu , Mediafax

19 mar 2019 282

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a explicat, marţi, de ce este nevoie de o convergenţă reală, înainte ca România să treacă la euro, ce înseamnă această convergenţă şi de ce este importantă independenţa Băncii centrale în acest context.

„Înainte de orice altceva, doresc să subliniez că necesitatea asigurării «unui grad ridicat de convergenţă sustenabilă» este departe de a fi o noutate – aceasta este statuată în mod explicit chiar în Tratatul de la Maastricht, dar e drept că a cam fost uneori trecută cu vederea”, a spus Mugur Isărescu, marţi, cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa.

În ceea ce priveşte sustenabilitatea convergenţei, Guvernatorul BNR a evidenţiat că există patru tipuri de convergenţă care trebuie luate în considerare, iar dintre acestea convergenţa nominală este uşor de cuantificat, fiind prevăzute criterii clare, inclusiv valori de referinţă, pentru stabilitatea preţurilor, sustenabilitatea poziţiei fiscale, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb.

„Aceste cerinţe s-au aflat mai mult în lumina reflectoarelor, fiind cunoscute drept criteriile de la Maastricht. Un al doilea tip de convergenţă este cea reală, care se referă la nivelul de dezvoltare economică, fiind măsurată prin nivelul PIB pe locuitor, care poate fi determinat prin intermediul cursului de schimb nominal, dar cel mai relevant indicator din perspectiva comparabilităţii internaţionale este cel calculat la paritatea puterii de cumpărare, întrucât ţine cont de preţurile diferite existente în diverse ţări pentru aceleaşi produse”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR s-a mai referit la faptul că al treilea tip de convergenţă este cea instituţională, care priveşte compatibilizarea instituţiilor cu cele ale zonei euro, iar în acest proces, o importanţă deloc de neglijat o are şi instituţia băncii centrale, inclusiv din perspectiva independenţei acesteia.

„Astfel, este necesară întărirea independenţei BNR prin modificarea legii care guvernează activitatea sa. Este important de subliniat că nu trebuie să intervină modificări de natură a eroda în vreun fel independenţa instituţiei, aşa cum ar putea să se întâmple dacă unele prevederi cuprinse în propuneri legislative recente ar fi adoptate”, a subliniat Isărescu.

Reprezentantul Băncii centrale a României a completat că, pentru adoptarea euro, mai există şi convergenţa structurală, care constituie un concept mai vag, referitor la adecvarea structurii economiei respective la cea a zonei euro.

„Convergenţa structurală vizează un spectru larg de domenii, de la structura pe ramuri a economiei până la flexibilitatea unor pieţe şi la sincronizarea ciclurilor de afaceri. Aş vrea să subliniez că, în opinia mea, problemele de ordin structural sunt mai puţin stringente pentru economiile de dimensiuni reduse, fapt care explică, într-o anumită măsură, intrarea în zona euro a unor ţări care se încadrează în această categorie. Dincolo de ceea ce prevede Tratatul de la Maastricht, experienţa practică acumulată până în prezent în ceea ce priveşte adoptarea monedei unice a demonstrat că zona euro nu este un loc confortabil pentru economiile cu nivel scăzut de competitivitate sau cu pieţe rigide. Cu alte cuvinte, zona euro, spre deosebire de UE, nu constituie un «club de convergenţă», întrucât membrii săi actuali nu şi-au îmbunătăţit neapărat nivelul de convergenţă după adoptarea euro. În acest context, un nivel ridicat de convergenţă reală, în paralel cu respectarea criteriilor de la Maastricht, constituie o premisă pentru limitarea costurilor asociate pierderii independenţei politicii monetare ulterior adoptării euro”, a precizat Isărescu.

Dat fiind că procesul de adoptare a euro de către noile state membre este o chestiune de „când”, nu de „dacă”, succesul adoptării monedei unice presupune efectuarea acesteia într-un moment adecvat, potrivit sursei citate.

„Angajamentul de a intra în zona euro este indiscutabil, dar gestionarea demersului complex de asigurare a convergenţei economice necesare în acest scop este lăsată în bună măsură la discreţia autorităţilor din ţările candidate. În acest context, abordarea a fost diferită şi în timp, şi la nivelul ţărilor. Imediat după aderarea noilor state membre la Uniunea Europeană (UE), datele-ţintă asumate pentru adoptarea euro erau foarte ambiţioase, în pofida stadiului nu foarte avansat la momentul respectiv al îndeplinirii unora dintre criteriile de la Maastricht. Atitudinea mai prudentă care s-a instalat ulterior semnalează nu neapărat incapacitatea sau dificultatea încadrării în limitele prevăzute de criteriile de convergenţă nominală, manifestându-se, mai degrabă, după declanşarea crizei financiare internaţionale, pe fondul estompării unora dintre avantajele adoptării euro, concomitent cu creşterea vizibilităţii costurilor acesteia. Astfel, suntem martori la o tratare substanţial revizuită şi mai cuprinzătoare a procesului de trecere la euro în ansamblul său”, a detaliat Isărescu.

Guvernatorul a amintit că Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană (CE) au manifestat preocupare pentru sustenabilitatea convergenţei şi înainte de criza globală. De exemplu, Lituania, care urmărea adoptarea monedei comune începând cu 2007, a eşuat în acest demers „nu atât pentru că depăşea cu 0,1 puncte procentuale nivelul criteriului ratei inflaţiei, cât mai degrabă pentru absenţa sustenabilităţii unei inflaţii scăzute”.

„În continuare, nivelul optim de convergenţă reală pentru aderarea cu succes la zona euro constituie obiectul unor dezbateri intense. În opinia mea, coerenţa şi sustenabilitatea convergenţei sunt însă cel puţin la fel de importante ca şi nivelul acesteia. Convergenţa economică – atât cea reală, cât şi cea nominală – trebuie să avanseze în concordanţă cu fundamentele economiei, altfel progresul ar fi periclitat de derapaje abrupte. Pe calea către o convergenţă lină şi sustenabilă, un prim principiu călăuzitor este acela de a evita înscrierea pe o traiectorie divergentă. Cu alte cuvinte, de a rătăci drumul, de a o apuca pe altă cale decât cea care duce în zona euro. În bătălia pentru convergenţă, trebuie să fim atenţi să evităm divergenţa. Şi aceasta nu numai la nivelul economiilor naţionale; reducerea decalajelor de dezvoltare în interiorul ţărilor este, de asemenea, esenţială pentru atenuarea compromisurilor (trade-offs) generatoare de provocări la adresa politicilor care se confruntă cu şocuri asimetrice”, a mai arătat Isărescu.

Guvernatorul BNR a reamintit că, în România, de exemplu, se pot întâlni zone comparabile, în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare şi standardul de viaţă, cu economiile occidentale, dar şi regiuni rămase mult în urmă. De exemplu, în anul 2017, cea mai prosperă regiune a României a fost de aproape patru ori mai bogată decât cea mai săracă regiune, pe baza PIB regional pe locuitor.

Cel de-al doilea principiu în vederea realizării unei convergenţe line este de a avansa pe calea cea bună în mod sustenabil.

„Ritmul procesului trebuie să fie unul care poate fi păstrat, iar odată ce am făcut paşi înainte nu trebuie să regresăm sau să batem pasul pe loc. De fapt, forţarea excesivă a procesului de convergenţă este tot atât de nocivă precum trenarea acestuia. Dictonul latin festina lente se aplică şi în acest caz, a ne grăbi încet pe calea convergenţei însemnând să o parcurgem într-o cadenţă sustenabilă pe termen mediu şi lung. România a înregistrat progrese semnificative în domeniul convergenţei reale, reflectate în reluarea şi accelerarea creşterii economice în perioada care a urmat crizei globale”, a mai spus Isărescu.

Această evoluţie a condus la un avans al PIB pe locuitor ca pondere în media zonei euro (pe baza standardului puterii de cumpărare) de la 31,7% în anul 2005 la un nivel estimat de circa 60% în anul 2018. Este cel mai rapid ritm de creştere consemnat în cadrul grupului de ţări cu tendinţe similare, acelaşi indicator majorându-se în Bulgaria, de exemplu, de la aproximativ 33% în 2005 la doar circa 48%, estimarea pentru anul trecut.

„Chiar dacă aceste două ţări vecine au multe în comun, există şi lucruri care le despart – nu doar Dunărea, ci şi regimul de curs de schimb! Prin adoptarea consiliului monetar în urmă cu peste două decenii, într-o situaţie de criză economică şi bancară, Bulgaria şi-a impus un curs de schimb fix, cu toate beneficiile şi neajunsurile care decurg din practicarea acestuia. Cert este că flexibilitatea regimului de curs de schimb din România a fost de natură a favoriza avansul mult mai alert al convergenţei reale în România faţă de Bulgaria. Mişcările cursului de schimb al leului au permis absorbirea unor şocuri neprevăzute ce puteau afecta creşterea economică, facilitând situarea sa la un nivel mai ridicat şi evitând totodată fluctuaţiile excesive la nivelul acesteia. Merită semnalat faptul că în Bulgaria nu s-a depăşit în niciun an din perioada postcriză pragul de creştere economică de 4 la sută, în timp ce în România în fiecare dintre ultimii trei ani s-au consemnat niveluri superioare acestuia”, a mai explicat Isărescu, marţi.

Benoît Cœuré, membru al Comitetului Executiv al BCE, remarca, în cadrul unei conferinţe organizate în noiembrie 2018 de Banca Naţională a Austriei, faptul că economiile din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est sunt caracterizate de un nivel neuniform al convergenţei.

„Dintre cele care au aderat deja la UE, au intrat până acum în zona euro economii de dimensiuni mai mici. Ţările mai mari, cu regim de curs de schimb flexibil şi niveluri mai ridicate ale convergenţei reale, nu se grăbesc să facă pasul spre euro, concentrându-se mai degrabă, în primă instanţă, pe corectarea unor probleme structurale cu care se confruntă. Mai atrase de perspectiva unei adoptări relativ rapide a monedei unice par a fi economiile cu regim fix al cursului de schimb (care, prin urmare, au renunţat deja la flexibilitatea acestui instrument), chiar şi dacă înregistrează un nivel mai redus al convergenţei reale. Flexibilitatea inerentă unui regim de flotare controlată, precum cel practicat de BNR, are însă şi limite clare, care nu trebuie pierdute din vedere – nu înseamnă nicidecum că banca centrală acţionează discreţionar, putând duce cursul de schimb acolo unde doreşte. Abuzul de flexibilitate poate fi la fel de dăunător bunului mers al economiei ca şi abuzul de rigiditate. De altfel, regimul de ţintire directă a inflaţiei aplicat de către BNR reprezintă o combinaţie de reguli şi de componente discreţionare având ca scop formularea unei politici monetare coerente şi eficiente”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a remaracat că, în ceea ce priveşte diferenţele actuale de abordare între ţări privind adoptarea euro, unora li s-ar putea părea ciudat că Bulgaria, rămasă în urmă în planul convergenţei reale, are în vedere o intrare mai rapidă în zona euro decât România.

„Este natural ca ţara vecină să privească adoptarea euro ca pe unica ieşire sănătoasă din aranjamentul actual de tip consiliu monetar. În schimb, în România, Ungaria, Polonia şi Cehia, ţări în care se practică ţintirea directă a inflaţiei, abordarea este una diferită, întrucât trecerea la euro prezintă un grad mai ridicat de complexitate. Aceasta nu înseamnă nicidecum că România ar fi sceptică în privinţa adoptării euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare menită să asigure intrarea la momentul potrivit şi cu succes în zona euro”, a menţionat Isărescu.

Referitor la convergenţa nominală, în intervalul iulie 2015 – noiembrie 2017, România a îndeplinit toate criteriile de convergenţă prevăzute în Tratatul de la Maastricht, dar fără să participe la mecanismul cursului de schimb.

„Faptul că, la momentul actual, valorile de referinţă pentru rata dobânzii pe termen lung şi pentru inflaţie nu mai sunt îndeplinite reprezintă un avertisment că ar trebui depuse eforturi pentru realizarea convergenţei nominale într-o manieră durabilă, şi nu accidentală sau temporară. Acest lucru este posibil numai atunci când cele două tipuri de convergenţă se potenţează reciproc. Este important să menţinem economia pe un trend de creştere, fiind, totodată, extrem de atenţi să protejăm echilibrele macroeconomice recâştigate în urma unui proces dureros de ajustare care a avut loc după criza financiară internaţională. Singura modalitate de a merge înainte este aceea de a recurge la un mix coerent de politici macroeconomice şi la reforme structurale ferme, menite să majoreze potenţialul de creştere a economiei şi, în acelaşi timp, să îi sporească rezistenţa la şocuri. Această abordare nu ar trebui să lase loc politicilor prociclice. Faptul că o politică anticiclică creează condiţii prielnice pentru o convergenţă lină este dincolo de orice îndoială. Acesta a fost unul dintre principiile pe care s-a bazat mereu calibrarea orientării politicii monetare a BNR. Pentru a menţine coerenţa şi sustenabilitatea convergenţei reale, politica monetară trebuie nu numai să acţioneze într-o manieră anticiclică, ci să fie şi flexibilă, evitând, în acelaşi timp, extremele”, a subliniat Isărescu.

Mai exact, Guvernatorul a detaliat că, pe de o parte, este important ca BNR să nu ignore, în vreun fel, ameninţarea inflaţiei de dragul unei prosperităţi câştigate rapid şi uşor (şi, prin urmare, iluzorie), iar, pe de altă parte, ar trebui să evite să devină „obsedată de inflaţie”.

„BNR nu s-a bucurat niciodată de luxul de a se putea concentra exclusiv asupra stabilităţii preţurilor şi asupra utilizării ratei dobânzii în speranţa că stabilitatea financiară şi stabilitatea cursului de schimb vor urma de la sine. În condiţiile circulaţiei libere a capitalului şi ale gradului semnificativ de euroizare, este evident o iluzie ideea că cererea agregată ar putea fi gestionată numai prin pârghia ratelor dobânzilor. Dincolo de ţinte şi niveluri şi indiferent de amploarea decalajelor pe care o economie trebuie să le recupereze sau de regimul de politică monetară pentru care optează o bancă centrală, ceea ce contează pentru convergenţa reală şi nominală este coerenţa şi sustenabilitatea procesului. Cu alte cuvinte, a fi şi a rămâne pe calea cea bună”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul Băncii centrale a României a reamintit că a participat la evenimente care dezbat aderarea României la zona euro încă din toamna trecută, iar „faptul că se desfăşoară atâtea dezbateri pe acest subiect este îmbucurător, pentru că astfel se creează premisele cristalizării unei viziuni bine fundamentate asupra manierei în care ar trebui gestionat procesul de convergenţă”.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7601
Diferență: -0,0504
Ieri: 4.7625
Azi: 4.2755
Diferență: 0,2744
Ieri: 4.2638
Azi: 5.4034
Diferență: 0,0185
Ieri: 5.4024
Azi: 4.2363
Diferență: 0,3601
Ieri: 4.2211