Bănci și Asigurări

Mugur Isărescu: Dacă BNR intervine puternic pe cursul leu-euro pentru a aduce cursul francului elveţian la 3,7 lei am putea avea consecinţe horror

Mugur Isărescu: Dacă BNR intervine puternic pe cursul leu-euro pentru a aduce cursul francului elveţian la 3,7 lei am putea avea consecinţe horror

Autor: Ciprian Botea, Claudia Medrega

30.01.2015, 11:16 3241

Măsurile luate în pripă în cazul crizei creditelor în franci elveţieni pot fi foarte dăunătoare, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-o conferinţă. El a făcut referire la faptul că săptămâna trecută se cerea o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru fixarea cursului.

"Probema este că în lumea de astăzi se face arbitraj instantaneu, în timp real, pe 0,001%. Apeşi pe un buton şi platformele de tranzacţionare echilibrează cursurile. Cum să funcţioneze o diferenţă de 20%? Dacă BNR intervine puternic şi aduce cursul francului elveţian cum era înainte de 14 ianuarie, vom avea consecinţele de rigoare. Prima consecinţă ar fi că leul s-ar aprecia la 3,7 faţă de euro, un scenariu horror, cu consecinţe asupra exportatorilor. Practim am reteza 20% din veniturile exportatorilor şi am trimite economia în recesiune", a spus Isărescu.

Ce a mai spus Isărescu despre criza francului elveţian:

Debitorii cu venituri lunare medii de sub 2.500 de lei sunt clar îndatoraţi. Mai mult, ei au suferit deteriorări de venituri în timpul crizei. Pentru aceia toată compasiunea şi tot ajutorul.

Investiţiile firmelor elveţiene în România sunt de aproximativ 2 miliarde de euro. Sunt aproximativ 60.000 de funcţionari care lucrează în firmele elveţiene.

Nu ai cum să faci export-import cu firme din Elveţia şi să le impui lor riscul valutar.

În ceea ce priveşte restricţionarea creditului personal în franci elveţieni, BNR a luat măsuri în acest sens.

Catalogarea în mod public a francului ca o monedă toxică este un derapaj verbal regretabil.

În limbajul curent spunem că este instabilă o monedă care se depreciază, nu care se apreciază.

Cine câştiga din această situaţie? Exportatorii în Elvetia şi cei care au economii în franci.

În companiile elveţiene din România lucrează 60.000 de oameni. De ce ţinem neapărat să-şi punem pe aceştia faţă în faţă cu cei care au credite în franci?

Supravegherea bancară  nu înseamnă să ai un supraveghetor în spatele fiecărui ofiţer de credit. Supraveghem riscul sistemic.

Sunt 75.412 de împrumutaţi în franci elveţieni, adică 2,1% din numărul total al debitorilor. În Polonia sunt 500.000 de debitori.

Rata creditelor neperformante la franci elveţieni nu a fost peste cea a creditelor în alte valute.

Creditele în franci reprezintă o varietate deosebită după scadenţă, valoarea şi tipul creditului sau grad de îndatorare.

25% din debitori au stoc de credite sub 4.000 de franci, iar alţi 25% deţin 67,5% din stocul de credite. Sunt şi debitori cu credite de 200.000 de franci sau chiar de 400.000 de franci.

În 40% din cazuri scadenţa reziduala nu depăşeste 15 ani.

Există grupuri sociale vulnerabile, iar intervenţiile statului trebuie ţintite către aceste grupuri.

Cei 75.000 de clienţi nu reprezintă un grup compact. Nu te poţi erija in reprezentantul tuturor celor cu credite în franci.

Nu există o soluţie generală, ci soluţii particulare. Şi lucram la ele.

Trebuie să vedem care este situaţia actuală şi vrem să vedem dacă trebuie să folosim decizii administrative sau decizii de piaţă.

Avem inflatie scazută şi dobânzi la leu scăzute; este un climat propice pentru conversie.

Deciziile administrative pot sa facă mai mult rău.

Fără intermediere financiară economia de piaţă nu functionează. Dacă descurajezi intermedierea nu ai creşstere economică.

 
AFACERI DE LA ZERO