În contextul unei discuţii despre adoptarea monedei euro de către România, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale al României (BNR), a declarat, joi, că este o impresie falsă aceea că bancherii centrali limitează dezvoltarea economiilor naţionale.
„O cale de convergenţă lină necesită o combinaţie de politici macroeconomice prudente (fie monetare, fiscale sau macroprudenţiale), chiar dacă, în practică, este dificil să se creeze sprijin pentru astfel de politici”, a susţinut, joi, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „The Danube Triangle”.
În acest context, Guvernatorul BNR a menţionat că „îngrijorarea bancherilor centrali în atingerea şi menţinerea obiectivului de stabilitate a preţurilor nu este întotdeauna în concordanţă cu dezideratul unei creşteri economice rapide şi pe termen scurt”.
„Acest lucru dă uneori impresia că bancherii centrali sunt supra-conservatori şi limitează dezvoltarea intensă a economiilor naţionale. Frica de inflaţie tinde să fie împiedicată de dorinţa de prosperitate rapid câştigată, care este, însă, adevărata raţiune a ciclurilor electorale. Ciclurile electorale înseamnă că politicienii sunt orientaţi, mai mult sau mai puţin, pe obiectivele pe termen scurt, iar «obsesia» băncilor centrale este stabilitatea, care acum este stabilitatea preţurilor, dar înseamnă şi stabilitatea financiară, poate fi privită ca un refuz al progresului. Aici este adevărata problemă cu care ne confruntăm”, a precizat Isărescu.
Adoptarea euro de către România trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de comparaţia cu ritmul de aderare al ţărilor din regiune, a susţinut oficialul BNR, în condiţiile în care, România nu a anunţat încă o dată când va adopta euro, Bulgaria este deja într-o fază avansată de adoptare şi alte ţări mai mici din regiune folosesc deja euro.
„Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că România este sceptică în ceea ce priveşte adoptarea monedei euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare, menită să asigure calendarul adecvat al acestui moment şi intrarea cu succes în zona euro”, a mai afirmat Mugur Isărescu.
În ceea ce priveşte convergenţa economică, România a înregistrat o creştere semnificativă a PIB pe cap de locuitor ca pondere a mediei faţă de zona euro, de la 31,7% în 2005, la 58,6% în anul 2017.
Ţările din regiune au înregistrat o tendinţă similară: Bulgaria a urcat de la 33% la 47%, în timp ce Republica Cehă, Ungaria şi Polonia, care au început de la un nivel mai avansat, au adăugat 9-20 puncte procentuale aceluiaşi indicator, în perioada 2005-2017.
„Cu toate acestea, acest proces este încă departe de a fi finalizat în toate aceste state care nu sunt membre ale zonei euro”, a mai spus Isărescu.
De asemenea, acesta a reamintit că, drept urmare a aderării la Uniunea Europeană (UE), România se confruntă cu o problemă de emigrare, deoarece mai mult de trei milioane de români au părăsit ţara pentru a lucra în alte state membre ale UE.
„Pentru a atenua acest lucru, salariile ar trebui să crească. După cum am menţionat, singura modalitate de a face acest lucru fără a afecta competitivitatea este creşterea productivităţii. Acest lucru se poate realiza pe mai multe căi, multe dintre ele implicând, totuşi, o perioadă semnificativă de timp. De exemplu, nu se poate rezolva problema îmbătrânirii populaţiei peste noapte”, a susţinut Isărescu.
Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro funcţionează din martie 2018, însă aceasta nu a anunţat o dată când România ar putea adera la zona euro. Anterior acesteia, BNR coordona Comitetul de pregătire a trecerii la euro, înfiinţat începând cu anul 2010, dar funcţional din 2011.
Conferinţa „The Danube Triangle” este organizată de European League for Economic Cooperation (ELEC).
