Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a susţinut, joi, că este nevoie de creşterea salariilor în România, astfel încât angajaţii să fie motivaţi să rămână în ţară, dar această majorare să se facă în anumite condiţii şi să fie completată de alte beneficii.
„În general, reformele structurale sunt esenţiale pentru consolidarea convergenţei (n.red. - României la zona euro), pentru asigurarea unei creşteri durabile şi creşterea flexibilităţii economiei pentru a beneficia de intrarea în zona euro, deoarece avantajele adoptării euro nu sunt necondiţionate. (...) Un domeniu care ar putea beneficia, în mod sigur, de implementarea unor astfel de reforme este piaţa forţei de muncă, într-un moment în care România se confruntă cu provocări care nu sunt cu siguranţă noi sau neobişnuite”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „Convergenţa spre extinderea euro”.
În acest context, Guvernatorul BNR a reamintit că există opinii diferite în economia din România cu privire la nivelul unde ar trebui să fie salariile.
„Pe de o parte, ele ar trebui să fie guvernate de dinamica productivităţii, astfel încât să nu conducă la o erodare a poziţiei competitive. Pe de altă parte, şi aici sunt şi oameni care privesc situaţia la nivel regional, nu doar politicieni, salariile nu pot fi semnificativ mai mici decât cele disponibile în alte economii, deoarece ar duce pur şi simplu la o pierdere dramatică de forţă de muncă, cu consecinţe dramatice, care includ o creştere importantă a salariilor de către piaţă, nu de către politicieni. Această problemă trebuie să fie abordată cât mai repede”, a susţinut Isărescu.
De asemenea, acesta a reamintit că, drept urmare a aderării la Uniunea Europeană (UE), România se confruntă cu o problemă de emigrare, deoarece mai mult de trei milioane de români au părăsit ţara pentru a lucra în alte state membre ale UE.
„Pentru a atenua acest lucru, salariile ar trebui să crească. După cum am menţionat, singura modalitate de a face acest lucru fără a afecta competitivitatea este creşterea productivităţii. Acest lucru se poate realiza pe mai multe căi, multe dintre ele implicând, totuşi, o perioadă semnificativă de timp. De exemplu, nu se poate rezolva problema îmbătrânirii populaţiei peste noapte”, a mai spus Isărescu.
În plus, oficialul Băncii Centrale a menţionat că investiţiile străine directe din ultimii ani au contribuit la creşterea productivităţii, însă angajatorii au de înfruntat, în continuare, provocări, din cauza lipsei forţei de muncă, cauzată, în mare parte, de emigraţia semnificativă. „Ca rezultat, putem vorbi acum despre angajatorii descurajaţi, spre deosebire de perioadele care urmează unei crize, când angajaţii sunt cei descurajaţi”, a adăugat Isărescu.
De asemenea, reprezentantul BNR a susţinut că, în prezent, ne confruntăm cu următoarea dilemă: pe de o parte, asigurarea unor nivelurile salariale care să fie compatibile cu atragerea de investitori, iar, pe de altă parte, recunoaşterea faptului că, cel puţin în anumite zone, salariile trebuie să ajungă la momentul prezent, pentru a diminua exodul forţei de muncă, care afectează sectorul public şi privat, deopotrivă.
„Cheia este, în opinia mea, să crească salariile într-un ritm adecvat şi sustenabil, pentru a beneficia în cele din urmă de un climat de viaţă îmbunătăţit, reflectat de o putere de cumpărare mai mare, dar şi de conservarea echilibrelor macroeconomice, precum şi de servicii publice de calitate superioară - în special infrastructura, pentru că, la urma urmei, salariile nu sunt singura parte a poveştii emigrării”, a punctat Isărescu.
Oficialul BNR a subliniat că infrastructura este esenţială pentru conectarea diferitelor regiuni ale României şi promovarea coeziunii cu cele 19 ţări din zona euro. „Aceasta este cu atât mai importantă cu cât, deşi aderarea la UE a acţionat ca un catalizator pentru convergenţa reală la nivel naţional, decalajele de dezvoltare din regiunile noilor state membre, inclusiv în România, nu s-au diminuat în mod semnificativ”, a mai susţinut Isărescu.
Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro funcţionează din martie 2018, însă aceasta nu a anunţat o dată când România ar putea adera la zona euro. Anterior acesteia, BNR coordona Comitetul de pregătire a trecerii la euro, înfiinţat începând cu anul 2010, dar funcţional din 2011.
Conferinţa „Convergenţa spre extinderea euro” este organizată de European League for Economic Cooperation (ELEC).
