Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat în cadrul conferinţei dedicate lansării raportului FMI pentru Europa Centrală, de Est şi Sud-est că societatea românească trebuie să înţeleagă nevoia unor politici economice “coerente” pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile.
“Societatea romanească nu sa pregătită pentru a înţelege această dezbatere. O creştere economică nesustenabilă va fi eventual corectată de piaţă prin mecanisme brutale sau prin reversări de politică. Ne-a luat ani buni pentru a reveni la nivelul PIB dinainte de criză. Nu ne mai gândim să creştem cu 7-8% pe an. Dacă ne gândim la o creştere trebuie să gândim în termini echilibraţi. Nu este substitut adevărat şi de durată la politicile economice coerente. Corecţiile sunt inevitabile, durează şi sunt urmate de reproşuri care nu se termină într-un ciclu electoral.”, este de părere Mugur Isărescu.
Isărescu a ţinut să reamintească faptul că în luna ianuarie a acestui an a fost rambursată ultima tranşă din împrumutul de 12 miliarde de euro contractat în anul 2009 de la FMI.
“Era o atmosferă de <Cine va da?>, <Cine va plăti?> când am luat împrumutul. Ţin să reamintesc, nu pentru un titlu de glorie, că acest împrumut a fost luat pentru a face o ajustare Împrumutul a fost plătit cu tot cu dobânzi. Între timp, de la acordarea creditului la rambursare, rezerva internaţională a BNR a crescut cu 6 miliarde euro, banii de la FMI nu au fost folosiţi, contrar unor percepţii, pentru salvarea băncilor, rezervele minime pentru valută au scăzut de la 40% la sub 20%, creditul în valută a scăzut vertiginos. România este stabilă din punct de veder macroeconomic.”
Mugur Isărescu crede că nu orice creştere economică poate asigura convergenţa cu economiile occidentale şi că sunt necesare reformele structurale, deoarece politica fiscală şi monetară nu poate face altceva decât să asigure un cadru pentru reformele structurale.
“Convergenţa nu este un drum cu sens unic. Experienţa României în perioada comunistă o arată. Anii ’80 au fost zece ani de eşec. Convergenţa nu vine de la sine. Avem un deficit de analiză economică. Şcoala economică românească să se adune pentru a face analiză adevarată.”
