Bănci și Asigurări

Mutarea la Budapesta a unui dinozaur financiar sovietic reînviat de Putin creează controverse. Criticii acuză apropierea Ungariei de Rusia şi aducerea în UE a unui cal troian rusesc. Banca este deja implicată în acorduri de finanţare cu companii mari ungare

Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul maghiar Viktor Orban

Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul maghiar Viktor Orban

Autor: Bogdan Cojocaru

26.03.2019, 21:00 3370

Cea mai mare participaţie la IIB o are Federaţia Rusă (46% la sfârşitul anului 2018), urmată de Bulgaria (12,9%), Ungaria (12,3%), Cehia (11,5%), România (6,9%), Slovacia (6,6%), Cuba (1,6%), Vietnam (1,1%) şi Mongolia (1%).

Mutarea la Budapesta a unei foste bănci de investiţii sovietice reînviate de preşedintele rus Vladimir Putin îi alarmează pe diplomaţii occidentali, care spun că Ungaria se apropie tot mai mult de Rusia în timp ce se adânceşte în conflicte cu Comisia Europeană.

Banca Internaţională de Investiţii - International Investment Bank, IIB -, la care acţionar este şi România, este văzută de critici ca un instrument de răspândire a influenţei Moscovei în regiune şi ca un adăpost pentru spioni. Istoria Războiului Rece le dă dreptate. Guvernul maghiar îşi justifică deschiderea spre IIB prin faptul că banca va face din Budapesta un centru financiar internaţional. Nicio altă instituţie financiară internaţională nu-şi are sediul în Europa Centrală şi de Est. Însă forţa financiară a instituţiei este eclipsată de cea a băncilor de investiţii vestice consa­­crate. De asemenea, IIB nu-şi primeşte finan­ţa­rea de la guverne, ci o atrage de pe pieţele interna­ţio­nale.

IIB îşi va muta în cea de-a doua jumătate a acestui an sediul de la Moscova la Budapesta, unde va primi privilegii şi stimulente speciale, cum ar fi imunitate similară celei acordate diplomaţilor. Relocarea a fost cerută de premierul maghiar Viktor Orban preşedintelui rus Putin şi negociată de oameni de încredere ai şefului executivului ungar. Parlamentarul din opoziţie Zita Gurmai a descris instituţia ca fiind „calul troian al lui Putin“, în timp ce departamentul de stat al SUA a avertizat că Rusia va folosi IIB „pentru a-şi răspândi influenţa malignă în Ungaria şi în regiune“, scrie Financial Times. Alţi critici au scos la lumină legăturile familiei directorului executiv al băncii Nikolai Kosov cu serviciile secrete sovietice. Tatăl lui Kosov a fost agent operativ de top al KGB în Budapesta în anii 1970, iar mama sa a fost descrisă de agenţia de presă rusă Tass ca fiind „unul dintre cei mai deosebiţi spioni ai secolului XX“. Georgi Matyukhin, preşedinte al băncii după Războiul Rece, a fost timp de 13 ani agent KGB sub acoperire în IIB - doi ani ca angajat permanent şi 11 în rol de consilier, se arată într-o analiză a Political Capital, institut de cercetare politică şi consiliere de la Budapesta.

Într-un interviu pentru FT, Kosov a respins criticile aduse mutării IIB ca fiind „propagandă întunecată“ şi i-a acuzat pe acuzatori de „ignoranţă totală“ în ceea ce priveşte operaţiunile băncii. „Banca este complet liberă de orice influenţă a serviciilor secrete ruse, sau a UE sau NATO“, a spus el. „După cum se spune în Rusia, fiul nu este răspunzător pentru faptele părinţilor.“

IIB a fost înfiinţată în 1970 şi pe lângă fosta URSS includea ca membri mai ales state foste comuniste din Europa Centrală şi de Est. Ungaria a fost printre primii care i s-a alăturat. Misiunea ei era de agenţie de finanţare pentru Comecon, blocul economic condus de sovietici. După destrămarea URSS şi a blocului comunist, banca şi-a pierdut funcţiile şi majoritatea membrilor ei, inclusiv Ungaria şi Polonia, notează direkt36.hu, un site maghiar de jurnalism de investigaţie. Rusia a reînviat instituţia în 2012, cu Nikolay Kosov numit în funcţia de preşedinte pentru a implementa un plan de revenire. Până atunci, Kosov a făcut parte din managementul Vnesheconombank, o bancă de stat care finanţa proiecte cu importanţă politică şi din diplomaţia rusă. În 2013, ministrul rus de externe Sergey Lavrov a spus că activităţile IIB „pot ajuta semnificativ eforturile Rusiei de a crea un centru financiar internaţional modern şi la stabilirea unui sistem modern eficient care să contribuie la dezvoltarea internaţională a Rusiei“. Ironic, Ungaria a părăsit IIB în 2000, în timpul primului guvern al lui Orban, care la acea vreme era un critic acerb al Rusiei. Guvernul său a explicat retragerea prin „lipsa de transparenţă din activităţile băncii“. Ungaria a revenit la IIB în 2015 şi a devenit rapid al treilea cel mai mare acţionar, după Federaţia Rusă şi Bulgaria. Ministerul economiei a justificat reintrarea în acţionariatul instituţiei spunând că „se potriveşte cu obiectivele economice ale Ungariei, cu politica de deschidere spre est“. Apoi, operaţiunile băncii de după 2012 au fost Ñarmonizate cu normele internaţionale moderne“. Declaraţia de justificare arată şi că prin revenirea la IIB, Ungaria va recâştiga cele 20 mil. euro rămase blocate în bancă în timpul primei vieţi a acesteia. Pentru cea de-a doua viaţă a băncii, Ungaria a adus capital suplimentar de 20 mil. euro. La nivel internaţional, IIB este o bancă mică. Capitalul său înregistrat se situa la sfârşitul anului trecut la 375,9 mil. euro, faţă de, spre exemplu, 243 mld. euro cât este capitalul Băncii Europene de Investiţii, care are şi de trei ori mai mulţi membri (toate statele din UE).

Pentru guvernul Orban, aflat în conflict cu Bruxellesul, participarea la IIB poate deschide calea spre resurse financiare alternative. Proiecte care n-ar fi eligibile pentru fonduri UE, în prezent principala sursă de cheltuieli pentru dezvoltare, ar putea primi sprijin financiar prin împrumuturi accesate de la bancă. Rusia este deja implicată în proiecte economice mari în Ungaria. O companie de stat rusă extinde centrala nucleară de la Paks, cu bani împrumutaţi de guvernul maghiar de la Rusia. De asemenea, modernizarea vagoanelor de metrou care circulă pe Linia de Metrou numărul 3 din Budapesta a fost o afacere rusă. Apoi, Ungaria vrea să participe la proiectul gazoductului rus Turkstream. IIB este deja în parteneriate cu companii maghiare care au legătură cu guvernul de la Budapesta sau sunt prezente pe piaţa rusă, notează direkt36.hu. Spre exemplu, în 2014, banca a semnat un acord de împrumut de 15 miliarde de euro cu Eximbank din Ungaria, banii fiind disponibili pentru cei care cumpără produse şi servicii ungureşti în ţările membre ale IIB. Banca a semnat un acord de cooperare strategică cu OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, în 2016 şi un contract special de finanţare cu MOL, companie petrolieră, în 2017. De asemenea, IIB este finanţată din 2017 de Takarekbank, al cărei CEO este membru în managementul Opus Global, una din companiile lui Lorinc Meszaros, un prieten apropiat al lui Orban. Tranzacţia este neobişnuită deoarecere în mod normal instituţiile de credit internaţionale finanţează băncile private şi nu invers. În 2018, IIB a lansat un proiect de promovare a dezvoltării industriei farma din Rusia şi Ungaria. În plus, banca sprijină un producător de pateuri din ficat maghiar.

Cea mai mare participaţie la IIB o are Federaţia Rusă (46% la sfârşitul anului 2018), urmată de Bulgaria (12,9%), Ungaria (12,3%), Cehia (11,5%), România (6,9%), Slovacia (6,6%), Cuba (1,6%), Vietnam (1,1%) şi Mongolia (1%).

Luni, IIB a anunţat că a emis obligaţiuni de 24,7 miliarde de forinţi (81,3 milioane de euro) care sunt de ieri listate pe bursa de la Budapesta. Este prima emisiune în monedă maghiară. Banii obţinuţi din vânzare urmează să fie folosiţi pentru finanţarea creditelor clienţilor corporate din Ñstatele membre ale UE în general şi din Ungaria în particular“, scrie Budapest Business Journal. Banca şi-a făcut debutul pe piaţa obligaţiunilor din România în septembrie 2016.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO