BNR va recomanda băncilor să relaxeze restructurarea creditelor pentru clienţii care au probleme, dar reuşesc să achite măcar parţial ratele, în condiţiile în care unele bănci au ajuns pe punctul "să-şi omoare clienţii" prin modul în care au făcut restructurarea împrumuturilor cu restanţe, potrivit lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR.
"Principala provocarea a băncilor în perioada următoare va fi schimbarea profilului de business. Dacă băncile nu vor înţelege că clientul este principalul activ pe care îl au, atunci vor dispărea. Perioada care va urma nu va mai fi atât de deschisă creditării. Politica băncii trebuie să fie una care să încurajeze încasarea creditelor. Nu dorim ca băncile să se transforme în agenţii imobiliare", a afirmat Cinteză la un seminar organizat la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Cinteză conduce de aproximativ două decenii Direcţia de Supraveghere a BNR, cunoscând bine sistemul bancar. Numărul creditelor la care se înregistrează restanţe a ajuns la 225.000.
"Evoluţia creditelor restante, la valoarea brută, este nefavorabilă, este crescătoare. Nu doar din faptul că la creditele deja cu probleme se adaugă noi sume restante, ci se adaugă şi noi credite restante. Ponderea creditelor «contaminate», a creditelor afectate de restanţă în total credite este de 24%. Mă aştept ca neperformanţa să fie destul de ridicată şi în prima parte a anului viitor."
Şeful Supravegherii a amintit de o discuţie pe care a avut-o cu Radu Gheţea, preşedintele ARB, legată de situaţiile în care se restructurează creditele, pentru că unele bănci, prin modul în care au făcut restructurările, "au omorât clienţii sau erau pe punctul să-i omoare". Băncile au înţeles târziu că este mai bine să recuperezi ceva decât să iei în portofoliu clădiri şi terenuri pe care să nu poţi să le vinzi.
Direcţia Supraveghere va transmite, la mijlocul săptămânii viitoare, spre aprobarea conducerii băncii centrale, o adresă cu propuneri de relaxare a condiţiilor de restructurare a creditelor. Ulterior, recomandările BNR vor fi transmise către bănci pentru a le informa că nu a fost avut în vedere un cadru aşa de strict. "Dintre cei restructuraţi, 30-40% au redevenit rău-platnici. Rigiditatea în restructurare nu este recomandată din punctul meu de vedere. Dacă clientul face plăţi parţiale şi îţi dovedeşte că nu poate să plătească din rată o anumită sumă, astfel de situaţii să le încurajăm. Este de apreciat o astfel de bunăvoinţă. Încurajăm acele situaţii în care se dovedeşte că într-adevăr clienţii au probleme.
Nu încurajăm reaua-voinţă", a spus Cinteză.
Pierdere pe sistem şi în 2011
Portofoliile de credite continuă să se afle sub presiune, iar o parte importantă din profiturile operaţionale merge în provizioane. În condiţiile continuării creşterii creditelor neperformante sistemul bancar va înregistra pierdere şi în 2011, pentru al doilea an consecutiv.
"Anul acesta categoric sunt convins că se va încheia cu pierdere pe sistem. În trimestrul patru mă aştept la pierdere. La septembrie pierderea era de 766,4 milioane lei, iar la sfârşitul lunii octombrie a ajuns la 957,5 milioane lei. Partea bună este că avansul provizioanelor este mai mic decât creşterea pierderii. Operaţional, băncile mai produc venituri care să acopere pierderea financiară". Pe întreg anul 2010, sistemul bancar a intrat pe pierdere, pentru prima dată din 1999. BNR a rectificat cifra privind pierderea netă din 2010 la 516,4 mil. lei. În trimestrul al treilea din acest an, sistemul bancar a revenit în teritoriul negativ, după ce la semestru cumulase un profit net de 94,5 mil. lei. Pierderea cumulată din sistemul bancar raportată la sfârşitul lunii septembrie de circa 766 mil. de lei a depăşit cu 62% nivelul raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
1,2 mld. euro retraşi de la bănci greceşti
Românii au retras 1,2 mld. euro din subsidiarele băncilor greceşti ca urmare a tensiunilor legate de Grecia, retragerile vizând în special instituţiile care au acelaşi nume cu banca-mamă.
"Luptele de stradă au făcut ca băncile greceşti să piardă 1,2 miliarde de euro din depozite. E o sumă enorm de mare. Au fost două bănci în mod special. Cei care au păstrat brandul şi brandul nu e asociat băncii-mamă au pierdut mai puţin. Băncile al căror nume este similar instituţiilor-mamă au pierdut mai mult."
Problemele băncilor cu capital elen din România nu mai au aceeaşi amplitudine ca în urmă cu câteva luni, situaţia fiind demonstrată de solvabilitatea foarte bună, care în medie este în jur de 15%, potrivit lui Cinteză.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
