Banca Naţională a României verifică 16-17 bănci locale ce au fost implicate într-o „tranzacţie ciudată”, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, Nicolae Cinteză, şeful direcţiei de supraveghere din BNR. În cazul uneia dintre bănci există suspiciuni de spălare de bani.
„Serviciul nostru care are sarcină verificări în domeniul prevenirii spălării banilor face verificări la 16 - 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată", a declarat Cinteză la conferinţa „Anul financiar bancar 2020", organizată de FinMedia şi Piaţa Financiară.
Pe data de 20 februarie, BNR a trimis Asociaţiei Române a Băncilor o scrisoare prin care detalia mecanismul folosit de bănci, a mai spus Cinteză.
Potrivit acestuia, tranzacţia suspectă ar fi fost iniţiată în afara ţării, dar băncile locale nu au respectat normele privind verificarea clientelei.
„Frauda este externă, dar prin felul în care s-au aplicat aici normele de cunoaştere a clientelei, s-a favorizat, s-a continuat, un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre”, a spus Cinteză.
El a mai declarat că una dintre băncile anchetate pare a fi foarte implicată „în a favoriza spălarea de bani, operaţiunile derulându-se printr-o singură unitate şi existând indicii suficiente ca aceste costuri să fie închise". Cinteză a precizat că DIICOT a deschis o acţiune penală în legătură cu tranzacţia.
Şeful direcţiei de supraveghere din BNR a recomandat bancherilor să fie atenţi la toate elementele care ar putea indica o tranzacţie suspectă.
„V-am spus şi vă repet, nu ezitaţi să închideţi conturi atunci când aveţi cea mai mică suspiciune că se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri… Ceea ce s-a întâmplat la banca aceasta îmi aduce aminte de complicităţile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank…”, a spus Cinteză.
Atunci când o persoană deschide o mulţime de conturi sau când un simplu SRL primeşte bani din străinătate printr-un mecanism complicat, ar trebui să apară un semnal de alarmă, a mai declarat reprezentantul BNR.
„Vezi că sunt în spate numai cetăţeni din comuna Ghimpaţi din judeţul Giurgiu. Vezi că toate au sediul la aceeaşi adresă. Vezi că mulţi dintre ei s-au prezentat la deschiderea contului cu cetăţeni ucraineni sau ruşi... şi totuşi continui să deschizi astfel de conturi. Iar sumele acestea veneau de undeva din străinătate. Un SRL din comuna Ghimpaţi primeşte sume din străinătate printr-un mecanism pe care nu-l cunoşteam, e adevărat, dar prima operaţiune în contul respectiv e o sumă transferată din străinătate şi acolo fraudată printr-un mecanism pe care îl descriem în scrisoare”, a spus acesta.
