Bănci și Asigurări

Numărătoarea inversă pentru testul adevărului privind portofoliile băncilor: BNR scanează bilanţurile băncilor româneşti, BCE a cercetat filialele din zona euro

Numărătoarea inversă pentru testul adevărului privind...

Autor: Razvan Voican

23.07.2014, 00:04 1067

Banca de stat CEC Bank, Banca Transilvania şi Banca Carpatica sunt supuse în această perioadă unui exerciţiu sever de evaluare a calităţii activelor condus de Banca Naţională, iar pentru anul viitor este avută în vedere rularea unui exerciţiu de tipul AQR (asset quality review) la nivelul întregului sistem bancar în contextul eforturilor BNR de a convinge Banca Centrală Europeană (BCE) să accepte intrarea României în Mecanismul Unic de Supraveghere cât mai curând posibil.

Este de la sine înţeles că supraveghetorii de la Frankfurt care urmează să preia din noiembrie misiunea monitorizării centralizate a băncilor mari din zona euro nu s-ar grăbi să primească în aria lor de responsabilitate un sistem bancar cu „schelete“ legate de activitatea de creditare şi ca atare rămâne ca BNR să acopere cu rigurozitate partea de verificare a principalelor bănci cu capital majoritar românesc pe o metodologie conformă cu exerciţiul rulat de BCE.

De mai mulţi ani, băncile din zona euro controlează circa 80% din activele sistemului bancar românesc şi pe această bază BCE a făcut deja în mod direct o evaluare a calităţii celei mai mari părţi a activelor prin scanarea portofoliilor filialelor locale în cadrul exerciţiului european AQR care se apropie pe zi ce trece de faza publicării rezultatelor şi a solicitării unor planuri de remediere a problemelor care vor fi evidenţiate.

Băncii Naţionale îi revine responsabilitatea evaluării în principal a celor două bănci sistemice Banca Transilvania (9% cotă de piaţă) şi CEC Bank (7,2% cotă de piaţă). Ambele instituţii de credit au continuat să raporteze profit pe parcursul crizei şi nu au acuzat probleme cu neperformantele.

Dimpotrivă, Banca Transilvania afişa la sfârşitul trimestrului I din 2014 o rată a neperformantelor de 13%, mult sub media pieţei, dar metodologia BCE este foarte severă la acest capitol. În cazul CEC, preşedintele Radu Gheţea sugera de acum o lună că evaluarea făcută de BNR cu „şublerul“ BCE ar putea antrena nevoi de provizionare suplimentară şi eventual de majorare a capitalului.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu pledează susţinut pentru intrarea României în Uniunea Bancară cât mai repede şi nu la data adoptării euro inclusiv pentru a putea cunoaşte direct de la sursă deciziile luate la nivelul autorităţii unice de supraveghere, fără eventuale distorsiuni date de interesele particulare ale grupurilor din zona euro cu prezenţă locală.

De asemenea, el speră că astfel va fi temperat procesul de dezintermediere după ce finanţarea de la băncile-mamă a scăzut cu 35% pe parcursul crizei, jumătate din reducere având loc anul trecut.

La nivelul zonei euro cele 128 de bănci incluse în AQR aşteaptă nu fără emoţii comunicarea rezultatelor în a doua jumătate a lunii octombrie. BCE le-a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute formatele de publicare atât a evaluării calităţii activelor cât şi a rezultatelor testului de rezistenţă la stres. Bancherii ar urma să primească rezultatele cu 48 de ore înainte ca acestea să fie date publicităţii. Ulterior, băncile cu probleme vor avea un răgaz de numai două săptămâni pentru a prezenta planuri de măsuri pentru remediere, incluzând eventuale majorări de capital.

Dintre băncile austriece prezente în România o situaţie delicată are Volksbank, în privinţa căreia se discută la Viena despre o posibilă injecţie de capital preventivă în perspectiva rezultatului evaluărilor BCE. De asemenea, Erste Group a arătat o anumită vulnerabilitate în faţa exerciţiului de analiză a calităţii activelor prin suplimentarea bruscă a provizioanelor estimate pe 2014 cu 700 mil. euro, până la 2,4 mld. euro şi asumarea anticipată a unor pierderi de până la 1,6 mld. euro pe anul în curs.