Numerarul aflat în circulaţie, adică acei bani din afara sistemului bancar, afişa la finele lunii februarie un volum de 47 mld. lei (echivalentul a 10,5 mld. euro), în creştere cu 13,5% faţă de aceeaşi lună din 2015, potrivit datelor BNR. Astfel, numerarul aflat în circulaţie a ajuns la o pondere de 31,5% din masa monetară în sens restrâns (de 149 mld. lei în februarie) faţă de un raport de 35% în februarie 2015. Însă creşterea banilor gheaţă poate fi pusă în corelaţie şi cu creşterea economiei (care a avansat în 2015 cu 3,7% şi care anul acesta ar putea urca chiar cu 4%). Adrian Vasilescu, consilierul pe strategie al BNR, scria anterior în ZF că raportat la mişcările din anii crizei, creşterea numerarului din ultima perioadă de timp ar putea fi într-adevăr un record. Iar asta pentru că 2009 a debutat cu o scădere a numerarului în circulaţie, singurul declin postdecembrist, cu un minus de 5,8%. Din 2010, susţine Vasilescu, când „contracţia economică s-a restrâns semnificativ”, după care România a ieşit din recesiune în 2011, numerarul în circulaţie a început să înregistreze plusuri de creştere. Vasilescu scria în prima lună din acest an în ZF că în 1993 s-a înregistrat creşterea record a numerarului de 155%. Atunci, şi inflaţia creştea cu trei cifre.
