Numerarul în circulaţie îşi continuă ascensiunea, ajungând în februarie la un nou vârf, de peste 91,3 mld. lei, mai mare cu 21% faţă de nivelul din a doua lună a anului 2020. În termeni nominali, 15,9 mld. lei au intrat în economie cash în ultimul an

♦ Ritmul de creştere a numerarului în circulaţie este mult peste rata inflaţiei ♦ În raport cu depozitele în lei ale populaţiei, numerarul în circulaţie reprezenta în februarie mai mult de jumătate, respectiv 59% ♦ Dacă luăm în calcul depozitele populaţiei în lei şi în valută, numerarul este de trei ori mai mic.

Cash-ul din economie a urcat în fe­bruarie 2021 până la un nou ma­xim istoric de peste 91,3 mi­liarde de lei, după o creş­tere de 21% faţă de nivelul din fe­brua­rie 2020, după cum reiese din datele centralizate de Banca Naţională.

În termeni nominali, circa 15,9 miliarde de lei au intrat în economie în ultimul an.

Comparativ cu nivelul din decembrie 2020, numerarul în circulaţie s-a majorat în februarie 2021 cu aproximativ 3,2 mld. lei, respectiv cu 3,6%.

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, care a răspândit panică şi turbulenţe la nivel internaţional, în special începând din martie 2020, a generat tensiuni şi în domeniul monetar, bancar şi financiar, cu retrageri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabilitate a cursurilor de schimb.

Preferinţa pentru lichiditate este speci­fi­că perioadelor de criză.

Pe parcursul anului 2020, un moment de re­ferinţă a fost luna martie, când s-a înregis­trat o majorare substanţială a retragerilor de nu­merar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului. Astfel, oa­me­nii, în special cei cu venituri mici, au re­tras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziţie, având în vedere şi caran­tina impusă de autorităţi. În perioada 11-20 martie 2020 retrage­ri­le de numerar de la BNR ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprin­derilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbăto­rilor de iarnă, după cum spunea atunci guverna­torul BNR Mugur Isărescu. Însă ulterior aceste retrageri s-au mai redus.

Bancherii susţineau în anii trecuţi că în pe­rioada sărbătorilor de iarnă înregistrau creş­teri şi de până la 20-30% ale sumelor re­trase de clienţi de la bancomate.

Pe parcursul anului 2020, cash-ul a atins ma­xim după maxim, tendinţa fiind de acce­le­rare a ritmului de creştere. Comparativ cu 2008, când primele semne ale crizei eco­no­mice mondiale precedente îşi făceau simţită pre­zenţa pe piaţa locală, cash-ul din econo­mie a ajuns la un nivel de 3,6 ori mai mare.

În raport cu volumul depozitelor în lei ale populaţiei, numerarul în circulaţie reprezenta în primele luni din 2021 mai mult de jumătate, respectiv 59%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populaţiei în lei, cât şi pe cele în euro, numerarul este de circa trei ori mai mic.

Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în 2020.

Ritmul de creştere al numerarului este mult peste rata inflaţiei, care a oscilat în 2020 şi în primele luni din 2021 în jurul a 2-3%.

În ultimul deceniu, numerarul din circulaţie a înregistrat creşteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2008, perioada de boom a economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos.

Practic, cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Ulterior, numerarul aflat în circulaţie a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudenţă, pentru ca în 2010 şi 2011 să revină la creşteri de două cifre.

Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană. Potrivit specialiştilor, principalii factori care au stimulat creşterea numerarului în circulaţie de-a lungul anilor au fost creşterea consumului, nivelul redus de educaţie financiară, veniturile reduse ale românilor, dar şi absenţa unor soluţii alternative de plată în sectorul public.