Creditele în lei, în cea mai mare parte finanţări de consum fără garanţii, sunt de altfel cele care dau cele mai mari dureri de cap bancherilor, ponderea ratelor restante pe acest segment fiind de peste 11% la sfârşitul lunii octombrie, potrivit datelor BNR.
Bancherii spun că sunt diferenţe destul de mari de la un judeţ la altul în condiţiile în care anumite zone sunt mai puternic afectate decât altele de rata şomajului sau de scăderea activităţii econonomice. Multe bănci au făcut analize de risc pe regiuni şi monitorizează mai atent zonele cu probleme.
Bistriţa este unul dintre judeţele cu cele mai slabe economii, în timp ce Galaţi este un judeţ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză în 2009 şi în prima jumătate a lui 2010 - industria siderurgică şi cea navală. Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari în ceea ce priveşte ponderea restanţelor. Astfel, dacă media la nivel naţional este de circa 8%, există judeţe precum Alba, Arad sau Galaţi în care ponderea restanţelor depăşeşte 13%. De altfel, în Alba ponderea restanţelor la valută ajunge chiar la 15,7%.
La sfârşitul lunii octombrie, ratele neplătite la timp la creditele în valută echivalau cu 12 miliarde de lei (2,76 mld. euro) şi reprezentau 8,4% din totalul finanţărilor în alte monede. În paralel, soldul restanţelor la creditele în moneda naţională era de 9,4 miliarde de lei, în creştere cu 27% faţă de anul trecut.
Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de restanţele la creditele în lei, în ultimul an întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic, depăşind volumul restanţelor la lei. Spre exemplu, în cazul restanţelor la valută creşterea a fost de 50% în ultimul an.
La nivel agregat, firmele şi clienţii individuali ai băncilor aveau rate neplătite la timp de peste 21 miliarde de lei (4,9 mld. euro) la sfârşitul lunii octombrie, cu echivalentul a circa 150 mil. euro peste nivelul din septembrie.
Creşterea restanţelor a accelerat cu 30% în octombrie după ce în luna anterioară soldul întârzierilor la plată urcase cu echivalentul a 115 mil. euro, potrivit datelor BNR. Avansul a fost chiar mai redus în lunile de vară, când ritmul lunar de creştere a restanţelor fusese de 80-90 mil. euro.
Ratele neplătite la timp reprezentau 9,6% din stocul total al creditelor la sfârşitul lunii ocombrie, în condiţiile în care volumul total al restanţelor populaţiei şi ale companiilor a crescut cu 34% în ultimul an. Bancherii continuă să pună deoparte sume importante pentru a acoperi pierderile din credite neperformante, în condiţiile în care mulţi clienţi nu dau semne că reuşesc să revină la graficul de rambursare a datoriilor. Ultimele date disponibile arată că numai în luna septembrie valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea creditelor neperformante a urcat cu echivalentul a 1,4 miliarde de lei (325 mil. euro).
Unii bancheri susţineau în trecut că în unele zone restanţele au explodat şi din cauza fraudelor, clienţii aducând la bancă adeverinţe de venit false pentru a obţine credite, Bistriţa-Năsăud fiind unul dintre judeţele afectate de acest fenomen.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
