Bănci și Asigurări

O treime din clienţii care se califică azi s-ar putea să nu mai ia credit

O treime din clienţii care se califică azi s-ar putea să nu mai ia credit

Foto Shutterstock

Autor: Razvan Voican

05.10.2011, 17:02 1282

Aplicarea proiectului BNR de înăsprire a con­diţiilor de acordare a creditelor de retail ar putea anula circa o treime din cererea solvabilă actuală de împrumuturi, estimează analiştii UniCredit.

Este una dintre cele mai pesimiste evaluări publice de pe piaţă privind impactul introducerii obligativităţii unui avans de 30% la creditele ipo­te­care în euro, a unor garanţii de 133% din valoarea creditului de consum sau a rulării unor teste de stres cu ipoteze de şoc pe cursul leu/euro de 35,5%.

Pe de altă parte, analiştii RBS consideră că noul regulament pregătit de BNR ar putea avea în primă instanţă un efect de stimulare a creditului pentru persoane fizice în măsura în care va fi folosit pe post de "sperietoare" de către vânzătorii din bănci pentru a-i convinge să semneze contractele pe solicitanţii mai nehotărâţi.

Surse bancare afirmă că acest fenomen a de­venit vizibil în ultimele săptămâni, bancherilor fiindu-le uşor să le demon­stre­ze multor clienţi că după ce intră în vigoare noile reguli nu vor mai putea împrumuta decât sume mult mai mici sau chiar nu se vor mai califica deloc pentru creditul dorit. În opinia UniCredit acest regulament va duce la înăsprirea condiţiilor mone­tare reale, care sunt date inclusiv de nivelul dobân­zilor reale (care au crescut ca urmare a scăderii inflaţiei), dar şi de evoluţia cursului de schimb.

Deşi era de aşteptat ca asemenea schimbări radicale la nivelul regulilor de acordare a creditelor de retail să fie discutate public, BNR s-a mulţumit să posteze proiectul pe site-ul propriu, evitând ulterior să-l discute sau să-şi susţină/explice inten­ţiile.

Aşa că interpretările au fost lăsate la voia pieţei: un regulament care loveşte creditul în va­lută, un regulament care vrea să diminueze riscul atât pentru client, cât şi pentru bancă, un regulament care atacă creditul de consum, un regulament mai conservator decât ceea ce există în Europa, un regulament care va provoca scăderea pieţei în ansamblu într-o perioadă în care economia va continua să se lupte cu riscurile de a aluneca din nou în recesiune.

Discuţiile dintre băncile comerciale şi BNR s-au desfăşurat cu uşile închise, bancherii preferând să nu-şi facă publice amendamentele. Acestea nu au fost însă puţine, întinzându-se pe mai mult de 10 pagini, potrivit unor surse de pe piaţă.

Negocierea dusă de la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor a fost îngreunată - ca în alte ocazii - de dificultăţile de uniformizare a poziţiilor între bănci, existând multe puncte de vedere diferite.

Un punct sensibil: intenţia BNR de a limita scadenţa maximă a unui credit de consum la cinci ani, în condiţiile în care piaţa ajunsese şi la scadenţe de 10 ani pentru un frigider - bancherii acuzând pentru această anomalie alte reglementări adop­tate în timp de BNR.

Aşa cum s-a întâmplat la încercările precedente ale BNR de a constrânge piaţa într-o anumită direcţie, creditorii au început deja să se gândească la soluţii ocolitoare: clientul ar putea spune că vrea credit pentru renovarea locuinţei, dar de fapt să folosească banii pentru a-şi cumpăra o maşină.

Cel puţin până acum imaginaţia bancherilor a ţinut pasul cu reglementările BNR şi astfel s-a ajuns inclusiv la situaţia anormală ca o bună parte din creditele acordate clienţilor din România să figureze de fapt în bilanţurile băncilor-mamă sau pe diferite vehicule financiare din Luxemburg sau Olanda.

Pe piaţă există şi opinii potrivit cărora creditul de consum chiar ar merita ţinut în frâu pentru că stimularea acestuia nu ar face decât să conducă la o nouă creştere a deficitului extern. Numai că acest credit de consum s-a prăbuşit în ultimii ani: aproape 1,3 mi­lioane de contracte au ieşit din bilanţurile băncilor de la sfârşitul lui 2008 şi până în prezent. Numai în ultimul an şi jumătate 800.000 de credite de consum au fost închise, iar în ritmul acesta BNR nu va mai avea ce să reglementeze.

Un alt aspect comentat vizează faptul că regulamentul BNR care poate fi privit ca un instrument de descurajare a creditului în valută, nu se atinge de programul guvernamental de credite ipotecare Prima casă, care funcţionează în euro.

Decizia BNR ar împinge piaţa să se restrângă la nivelul acestui program care lucrează cu avansuri de 5% la creditele ipotecare în euro, în timp ce la produsele standard BNR vrea un avans minim de 30% (dublu faţă de avansul cerut în prezent de BCR sau BRD la credite ipotecare). Numai că nu toate băncile sunt în Prima casă, iar sumele care pot fi împrumutate prin acest program sunt relativ reduse, astfel că pe cale de consecinţă regulamentul BNR ar putea antrena şi o nouă rundă de corecţii pe piaţa imobiliară, inclusiv falimentul unor dezvoltatori care au construit la preţurile din 2008 -2009 şi nu au mai apucat să vândă.

Rămâne de văzut când şi cum va aproba Consiliul de Administraţie al BNR noile reguli de creditare. După aprobare, băncile vor avea la dispoziţie trei luni pentru aplicare, aşa încât doritorii de credite mai au timp să-şi facă socotelile pentru a vedea dacă îşi permit să aştepte noul regulament şi să se împrumute mai degrabă în lei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO