• Leu / EUR4.7786
  • Leu / GBP5.7198
  • Leu / USD4.2746
Bănci și Asigurări

Opinie, Adrian Vasilescu, BNR: La judecata Curţii Supreme

Opinie, Adrian Vasilescu, BNR: La judecata Curţii Supreme

Adrian Vasilescu

Autor: Adrian Vasilescu

27.06.2019, 00:05 555

Un virus s-a strecurat în spaţiul dezbaterii publice. Mai întâi a aruncat cineva o vorbă. De fapt s-a mirat că, iată, vârfurile clasei politice reprezentate în Parlament declară că susţin reînnoirea mandatului guvernatorului BNR Mugur Isărescu, după ce ani la rând întreaga clasă politică – şi puterea, şi opoziţia – l-ar fi contestat violent. Apoi, o întrebare a devenit obsedantă: „Ce anume a determinat această neaşteptată răzgândire.“

S-o luăm metodic. 

1) Povestea cu răzgândirea e o ficţiune. O închipuire. Societatea noastră, în bună măsură informaţională, deţine nenumărate arhive electronice a căror analiză relevă concludent că nu există cazuri de contestare din partea clasei politice a guvernatorului BNR şi a Băncii Naţionale. Şi nici din partea Parlamentului. Iar proba decisivă este legată de cele trei rapoarte (un raport general, elaborat an de an, un raport asupra stabilităţii financiare, semestrial, şi un raport asupra inflaţiei, trimestrial) în care sunt cuprinse, detaliat, atât întreaga activitate a Băncii Naţionale, cât şi rezultatele obţinute. Prin aceste documente, BNR dă seamă periodic, în faţa Parlamentului României, cu privire la îndeplinirea obiectivelor ce-i sunt stabilite prin lege. Şi cum BNR are o arhivă performantă, iar în această arhivă nu este înregistrată nici măcar o singură notă venită de la Parlament, de la 1 ianuarie 1991 şi până în prezent, în care să-i aducă vreun reproş Băncii Naţionale, a circula şi recircula în spaţiul public informaţia că propunerea de reînnoire a mandatului guvernatorului ar exprima o schimbare de macaz e un fals. Adevărul este că, de trei ani încoace, nu clasa politică, nu Parlamentul îl contestă pe guvernatorul BNR, ci doar un grup restrâns (dar influent) de parlamentari şi de formatori de opinie. Fără nicio probă şi fără nicio referire la legi ce ar fi fost încălcate.

2) Acum, când se profilează reînvestirea guvernatorului BNR pentru  alţi cinci ani, grupul contestatarilor s-a mobilizat pentru a bloca această decizie. Un reprezentant activ al grupului, de fapt un veteran, a ieşit la televizor şi a susţinut că un vot de încredere dat lui Mugur Isărescu ar fi o eroare imensă. Aruncând în joc două acuzaţii „tari“, pe care însă nu le-a probat cu vreun document; şi nici nu le-a susţinut cu argumente plauzibile. 

3) Prima acuzaţie se referă la stilul de lucru al guvernatorului BNR, care n-ar avea nicio legătură cu managementul modern într-un stat democratic. Iar când un alt participant la dezbatere, aflat în studio, l-a contrazis, replica a fost promptă şi dură: „Mugur Isărescu stabileşte dobânzi şi ia singur decizii“. Probabil că îl dezinformează cineva. Numai că la Banca Naţională circulaţia ideilor şi a informaţiilor este însoţită de documente. Iar cel mai important document în acest sens este minuta şedinţelor de politică monetară a consiliului de administraţie al BNR, care se publică. Oricine ar fi interesat să consulte aceste minute poate constata: a) o decizie de politică monetară începe să se contureze în direcţiile de specialitate, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi prognoza actualizată a evoluţiilor macroeconomice; b) înainte să ajungă în Consiliul celor nouă, proiectele de documente sunt analizate în comitetul de politică monetară; c) Consiliul celor nouă analizează proiectul de decizie din cel puţin patru perspective: argumentele ştiinţifice, oportunitatea, legalitatea şi nu în ultimul rând efectele indirecte asupra creşterii economice şi stabilităţii financiare; în final, decizia se adoptă prin vot. Cum ar putea guvernatorul BNR, care nici măcar nu are un drept de veto, să ia singur decizii? Desigur, n-ar putea!

4) A doua învinuire adusă guvernatorului BNR, cu scopul de a-i bloca drumul către un alt mandat, exprimă o contradicţie în termeni. Iată cum sună: „România are cea mai mică intermediere financiară din Uniunea Europeană şi cea mai mare îndatorare a populaţiei din Uniunea Europeană“. Ciudat! Cum ar putea o ţară, în mintea unui om cu minime cunoştinţe de economie, să aibă concomitent şi o populaţie supraîndatorată la bănci, şi o intermediere financiară la nivelul cel mai de jos?!!... Am scris „în mintea unui om“, pentru că aici ar putea să se strecoare îndoieli. În realitate însă, aşa ceva este imposibil. Iată şi probele. Statisticile Eurostat, departe de a fi confidenţiale, sunt de largă circulaţie. Şi ce vedem? Că populaţia cea mai îndatorată din Uniunea Europeană... este cea din Danemarca. Urmează Suedia, Regatul Unit, Franţa, Germania, Cehia. Iar România, în această privinţă, e pe ultimul loc din Uniunea Europeană, şi nicidecum pe locul celei mai îndatorate ţări!

De trei ani, amintitul grup tot îl „toacă“ pe guvernatorul BNR: ba că manipulează cursul de schimb, ba că jonglează cu ROBOR-ul, ba că e omul care „manufacturează“ inflaţia... În acelaşi timp însă, i s-a reproşat guvernatorului – de către oameni pe care îi revoltă punerea în circulaţie a unor astfel de informaţii, niciodată probate – că nu-i cheamă în judecată pe „povestitori“. Concepţia Şcolii de la Banca Naţională este însă cu totul alta. Am apelat, în exclusivitate, la o unică judecată: cea a Curţii Supreme! Judecata Opiniei Publice. Prin recursul la cultura financiară.

 
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7786
Diferență: -0,0105
Ieri: 4.7791
Azi: 4.2746
Diferență: -0,4309
Ieri: 4.2931
Azi: 5.7198
Diferență: 0,9584
Ieri: 5.6655
Azi: 4.3448
Diferență: -0,5835
Ieri: 4.3703