O propunere legislativă privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, a fost depusă recent la Parlamentul României. Expunerea sa de motiveşiţ are însă deficienţe majore, fiind bazată pe un lung şir de afirmaţii false sau pe argumente care nu sunt relevante pentru contextul economic şi social din România.
Text nou, greşeli vechi
Noua propunere legislativă aparţine unui pachet de patru acte normative supus atenţiei Parlamentului, pachet ce a apărut ca urmare a retragerii şi restructurării unei proiect legislativ anterior privind protecţia consumatorilor împotriva camătei şi a altor forme de abuz de putere economică.
Retragerea proiectului iniţial merită a fi salutată, întrucât reprezenta un document elaborat în dispreţul limbii române. Totodată, expunerea sa de motive era plină de afirmaţii incorecte, ce nu rezistă la o analiză atentă. Ceea ce este scandalos, standardele limbii române, unul din cele mai importante elemente ale identităţii noastre naţionale, s-au dovedit a fi facultative pentru autorii proiectului. De remarcat, în acest sens, absenţa cvasi-generalizată a diacriticelor, ceea ce a dus la ambiguităţi de interpretare. Prevederile normelor de tehnică legislativă ca actele normative să fie elaborate într-un limbaj clar au fost ignorate în mare măsură, nu numai prin încălcarea regulilor de ortografie şi prin redactarea neglijentă (litere mâncate, dublate), ci şi prin utilizarea fără explicitare de anglicisme (loop, bail-in, bail-out) pentru care există însă echivalente în limba româna. De altfel, în privinţa încălcării acestor norme s-a pronunţat şi Consiliul Legislativ.
Potrivit declaraţiilor unuia din autori, proiectul iniţial “anticămătarie” a fost retras în vederea îmbunătăţirii sale. Din păcate, cu greu se poate constata o astfel de evoluţie în privinţa instrumentului de prezentare şi motivare a noii propuneri legislative privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Textul respectiv, inspirat din prevederile variantei anterioare, relevă acelaşi tip de probleme legate de nerespectarea regulilor limbii române şi continuă să “vândă” aceleaşi opinii personale nefundamentate drept realităţi. De acest ultim aspect ne vom ocupa în rândurile ce urmează.
Teorii economice fanteziste
