• Leu / EUR4.7759
  • Leu / GBP5.5810
  • Leu / USD4.3145
Bănci și Asigurări

Opinie Diana Coroabă, Partener PwC România: Inspecţiile fiscale în sectorul bancar- Evoluţiile din ultimii doi ani

Opinie Diana Coroabă, Partener PwC România: Inspecţiile fiscale în sectorul bancar- Evoluţiile din ultimii doi ani

Autor: Diana Coroabă

7 nov 2019 186

Pe considerentul că ascund profiturile prin transferurile pe care le fac către companiile afiliate, tranzacţiile intra-grup ale băncilor par să fie, în ultimii doi ani, în vizorul inspectorilor fiscali. Aproape fiecare raport întocmit în această perioadă a stabilit obligaţii suplimentare privind impozitul pe profit, ca urmare a ajustării preţurilor de transfer.

În plus, inspectorii au considerat că nu se aplică prevederile tratatelor de evitare a dublei impuneri şi ale Directivei părinţi-filială pentru diferenţa dintre dobânda plătită şi aşa-zisa dobândă de piaţă stabilită de autorităţi în cazul plăţilor de dobânzi în străinătate.  Este o abordare nouă, pusă în practică după ce conducerea Ministerului de Finanţe a lansat în 2017 afirmaţia că 70% dintre bănci nu plătesc impozit pe profit.

Audiat în Parlament, ministrul de la acea dată admitea, totuşi, că pe lista la care făcea referire se regăseau inclusiv instituţii dispărute din sistem, fapt care schimba datele iniţial prezentate. În acest context, a fost demarată o campanie de verificare a profiturilor băncilor, iar la finalul anului trecut, în continuarea aceleaşi viziuni, a fost aprobată taxa pe lăcomie cu scopul de a ţinti mai bine profiturile băncilor.

Trebuie menţionat că tranzacţiile realizate de bănci au mai făcut obiectul inspecţiilor fiscale, înainte de 2017, fără a fi depistate probleme. Cu toate acestea, în campania de verificări declanşată în ultimii doi ani, inspectorii fiscali au ajuns la concluzii complet diferite, apreciind că anumite tranzacţii cu părţi afiliate nu au substanţă economică şi sunt efectuate doar în scop fiscal, pentru a muta profitul în afara României, stabilind, astfel, o bază impozabilă suplimentară aferentă impozitului pe profit.

Ca să poate face o astfel de reîncadrare, potrivit articolului 11 din Codul Fiscal, precum şi potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, autorităţile ar trebui să realizeze o analiză economică complexă a situaţiei de fapt a contribuabilului care să ia în calcul toate elementele tranzacţiei, inclusiv contextul economic în care aceasta s-a desfăşurat, şi, dacă urmare a acestei analize, se constată că tranzacţiile au fost un paravan pentru mutarea profiturilor, de-abia atunci pot majora baza impozabilă şi stabili un impozit pe profit suplimentar.

Astfel, în doctrină s-a arătat că, pentru ipoteza reîncadrării unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al acesteia, organul fiscal este obligat să prezinte în detaliu: motivele de fapt – care este conţinutul economic/substanţa economică caracteristică a formei iniţiale a tranzacţiei -, elementele de fapt în care ar trebui să se concretizeze conţinutul economic specific al tranzacţiei iniţiale; conţinutul economic/ substanţa economică caracteristică a formei tranzacţiei considerate adecvate de către organul fiscal, precum şi elementele de fapt în care se concretizează forma recalificată a tranzacţiei şi să indice elementele probante care dovedesc îndeplinirea acestora.

Jurisprudenţa europeană vorbeşte despre ”elemente de natură să dovedească existenţa unui aranjament artificial, lipsit de realitate economică şi efectuat cu unicul scop de a obţine o facilitate fiscală”. Astfel, în cauza The Commissioners for HMRC împotriva RBSD Deutschland Holdings GmbH, se spune că ”elementele operaţiunilor realizate au fost alese în funcţie de consideraţii proprii operatorilor economici implicaţi nu poate fi considerat un abuz de drept.

Astfel, RBSD a furnizat efectiv serviciile în cauză în cadrul unei activităţi economice reale. Trebuie să se adauge că persoanele impozabile sunt, în general, libere să aleagă structurile organizatorice şi modalităţile operaţionale pe care le apreciază ca fiind cele mai adecvate pentru activităţile lor economice şi în vederea limitării sarcinilor lor fiscale”. De altfel, Curtea precizează în mod expres că, ”atunci când persoana impozabilă poate alege între diferite operaţiuni, aceasta are dreptul să aleagă structura activităţii sale, astfel încât să îşi limiteze datoria fiscală”.

Din experienţa noastră, în cadrul unor astfel de inspecţii, analizele economice efectuate au fost parţiale, impunerile suplimentare nefiind justificate conform prevederilor legale. Mai mult, urmare a reîncadrării, respectiv a negării substanţei economice a tranzacţiilor, inspectorii nu doar că au impozitat profitul ajustat, dar au impus şi obligaţii fiscale suplimentare pe impozitul veniturilor obţinute de nerezidenţi.

În ceea ce priveşte ajustările preţurilor de transfer, respectiv documentele aferente dosarelor de preţuri de transfer întocmite de contribuabili, inspectorii au ignorat metodele folosite de contribuabili sau au folosit baze de date noi/diferite, ajustând preţurile tranzacţiilor analizate, astfel încât să fie impuse obligaţii în plus de plată. Au procedat astfel deşi contribuabilii aveau analize detaliate şi complexe, iar dosarele erau bine întocmite, potrivit prevederilor legale. Cum, la acest moment, pe rolul instanţelor sunt mai multe dosare, este evident că vom fi martorii creării unei jurisprudenţe, fiind interesant de urmărit cum va recepta şi se va adapta piaţa la această jurisprudenţă.

Principalele valute BNR - ieri, 13:59
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7759
Diferență: 0,4395
Ieri:
Azi: 4.3145
Diferență: 0,9972
Ieri:
Azi: 5.5810
Diferență: 0,9624
Ieri:
Azi: 4.3522
Diferență: 1,2092
Ieri: