• Leu / EUR4.7345
  • Leu / GBP5.2361
  • Leu / USD4.2201
Bănci și Asigurări

Opinie Mişu Negriţoiu. Salvaţi economia de piaţă!

Opinie Mişu Negriţoiu. Salvaţi economia de piaţă!

Mişu Negriţoiu

6 feb 2019 1726

Ordonanţa Guvernului 114 din decembrie 2018, care plafonează tarifele la energie, reduce comisioanele şi măreşte capitalizarea la fondurile de pensii, introduce taxe şi impozite exotice, în dispreţul legităţilor economice, precum şi recentele intervenţii publice ale unor parlamentari şi oficiali guvernamentali privind formarea dobânzii de referinţă sau a cursului de schimb pe piaţa bancară sunt un atac oficial la fundamentele economiei de piaţă, pentru prima dată de la căderea comunismului.

România s-a zbătut două decenii cu o tranziţie întârziată (graduală) de la o economie de stat, centralizată, la o economie de piaţă. Aderarea la Uniunea Europeană şi asumarea acquis-ului comunitar urmăreau ca fragila noastră economie de piaţă să devină şi funcţională. După alţi 10 ani de experienţă în piaţa unică europeană, diferenţele de funcţionare a mecanismelor de piaţă în diferite sectoare ale economiei româneşti erau substanţiale, ceea ce a generat ineficienţe şi blocaje, provocând reacţii adverse, uneori chiar ostile, şi instalarea neîncrederii că beneficiile economice se distribuie echitabil în economia de piaţă. M-am confruntat cu această situaţie în anii 2015-16 pe piaţa asigurărilor (mai ales obligatorii), rămasă la nivelul de dinainte de aderarea la UE, cu o pronunţată instabilitate financiară, controlată de câţiva jucători locali ineficienţi.

Logica tranziţiei presupune continuarea reformelor şi finalizarea transformărilor în toate sectoarele, care să conducă la funcţionarea competitivă şi lichidă a pieţelor, cu efecte pozitive pentru participanţi, atât producători, cât şi consumatori. Piaţa unică europeană ne oferă condiţiile împlinirii acestor reforme şi definitivării procesului de construcţie a economiei de piaţă. Există câteva „legităţi economice“ de bază pentru economia de piaţă: multitudinea participanţilor - de la producţie, desfacere şi consum, concurenţa reală şi supravegheată, infrastructura fizică şi umană, preţuri stabilite pe bază de cerere şi ofertă şi comportamente adecvate regulilor economiei de piaţă. Poate aceste elemente se regăsesc cel mai bine pe piaţa bancară, cea mai eficientă şi lichidă piaţă din România, aliniată în bună măsură la regulile Uniunii Europene (Banca Mondială situează piaţa creditului în România pe locul 6 din punctul de vedere al competitivităţii în lume, faţă de locurile 50-60 la alte sectoare). De ce este pusă la îndoială funcţionarea mecanismelor de formare a preţurilor în piaţa bancară?

Preţul banilor - dobânda - este determinat de cererea şi oferta pe piaţa interbancară. Pentru acordarea de credite, băncile nu au resurse proprii (altele decât capitalul social obligatoriu, păstrat în rezervă), ci apelează la resurse atrase, pe care le plătesc la nivelul pieţei - prin dobânda la depozite, dobânda la liniile de credit contractate de la alte instituţii financiare sau cuponul la emisiunile de obligaţiuni. Pe piaţa interbancară din România, dobânda de referinţă a pieţei (ROBOR) se stabileşte pe baza cotaţiilor zilnice ale celor mai mari 10 bănci comerciale, care acoperă şi cea mai mare parte a nevoilor de credite. Dar ROBOR, ca dobândă de referinţă, nu este un venit pentru băncile comerciale, ci un cost, adică dobânda pe care o plătesc mai departe clienţilor care le-au furnizat banii. Este împotriva interesului lor economic ca băncile să se coordoneze în creşterea artificială a dobânzii de referinţă.

La fel, cursul de schimb se formează pe piaţa monetară pe bază de cerere şi ofertă de valută şi de lei. Dar băncile nu iau poziţii investiţionale proprii, adică nu cumpără valută sau active financiare în nume propriu (excepţiile sunt marginale), ci numai în numele clienţilor, executând ordinele de vânzare-cumpărare de valute. Aşa-zisa speculă pe cursul de schimb (cumperi acum ca să vinzi mai târziu) nu este la intermediarii bancari, ci în spatele acestora (dacă există), la multitudinea de investitori financiari, locali sau internaţionali, persoane fizice sau juridice, inclusiv fonduri sau bănci de investiţii. Ne-am mai confruntat cu această dezbatere dupa criza financiare din 2008, când Consiliul Concurenţei nu a identificat „manipulări“ ale cursului sau dobânzii (una dintre puţinele investigaţii, dacă nu singura, încheiate fără nicio sancţiune!).

Într-o economie de piaţă, înţelegerea fundamentelor economice este esenţială în formularea politicilor economice. Rolul autorităţilor este să asigure stabilitatea şi predictibilitatea economiei, continuarea reformelor pentru adâncirea şi diversificarea pieţelor şi restabilirea încrederii investitorilor. Orice intervenţie brutală, prin controlul preţurilor şi al profitabilităţii, sau prin operaţiuni financiare pe piaţa bancară, este de natură să genereze distorsiuni şi pierderi artificiale pentru stat, agenţi economici şi populaţie, dar şi să descurajeze iniţiativa, economisirea şi investiţiile, care asigură bunăstarea.

Mişu Negriţoiu este adviser EY, a fost preşedinte ING Bank şi preşedinte ASF

 

 

 

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7345
Diferență: 0,0528
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2201
Diferență: 0,5983
Ieri: 4.2129
Azi: 5.2361
Diferență: -0,6395
Ieri: 5.2448
Azi: 4.2663
Diferență: -0,0913
Ieri: 4.2801