Bănci și Asigurări

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Abia când Dedeman investeşte sute de milioane de euro în proiecte locale se vede câţi bani ar rămâne în România dacă nu ar fi doar 6 companii cu capital privat românesc în top 100

Sorin Pâslaru, redactor şef ZF

Sorin Pâslaru, redactor şef ZF

Autor: Sorin Pâslaru

09.06.2019, 00:05 10640

Prin înfiinţarea unui fond de investiţii dedicat companiilor cu capital privat local în valoare de 50 mil. euro, compania Dedeman, cel mai mare jucător cu capital privat românesc, marchează intrarea capitalului românesc într-o nouă fază, de maturitate.

 În ultimii cinci ani, Dedeman investeşte pe bursă, în imobiliare, marcând tranzacţie după tranzacţie de zeci de milioane de euro, iar ieri a anunţat un parteneriat pentru un parc logistic în nordul Bucureştiului. La afaceri de 1,5 - 2 miliarde de euro pe an, Dedeman are un disponibil de investiţii şi plasamente de 100-200 de milioane de euro pe an.

Accelerarea ritmului de plasare a investiţiilor pentru cea mai mare companie privată românească arată practic ce şuvoi de capital ar inunda România dacă măcar 20 din primele 100 de companii din România după cifra de afaceri ar fi cu capital privat românesc, generând fiecare profituri de 50-100 de milioane de euro pe an care să fie investite în România.

Unii spun: capitalul nu are naţionalitate. Însă criza din 2009, când statele naţionale au salvat companii şi bănci strategice, precum şi războiul comercial actual declanşat între Statele Unite şi China arată că este importantă şi originea capitalului.

Dacă ar fi 20 de companii cu capital privat românesc care să-şi pună problema în fiecare an unde să investească 50-100 mil. euro în oraşele, în câmpiile sau în întreprinderile României, ar înflori fondurile de private equity şi dezvoltatorii de proiecte de clădiri de birouri, imobiliare, rezidenţiale sau logistice ar avea „descărcarea” asigurată. În condiţiile în care investiţiile străine sunt în scădere - România a atras doar 109 proiecte de investiţii străine anul trecut, în scădere cu 13% - cele peste 100 milioane de euro ale Dedeman care caută proiecte locale sunt o gură de oxigen. Dar să fie 2 miliarde de euro care să îşi caute lăcaş aici în fiecare an?

Astfel de mari grupuri de companii, care au nevoie de randamente de peste 5% la euro pentru disponibilul acumulat, ar răscoli în căutare de posibilităţi de creştere.

Nevoia de modernizare este uriaşă: portul Constanţa, industria hoReCa din Bucureşti, platformele industriale şi logistice din sudul şi estul ţării, clădiri de birouri şi rezidenţiale în marile oraşe din ţară. Pentru toate acestea este nevoie de zeci de miliarde de euro.

 Spre exemplu, cum de poate vedea un investitor lituanian de la 1.000 de kilometri distanţă de Bucureşti potenţialul de dezvoltare al Capitalei în industria hotelieră astfel încât să cumpere două hoteluri în ultimii cinci ani şi să mai construiască încă patru în prezent şi niciunul dintre capitaliştii locali să nu sesizeze această oportunitate?

Aceasta în condiţiile în care este vizibilă şi cu ochiul liber creşterea gradului de interes pentru turiştii străini de a veni la Bucureşti, iar investiţia în hoteluri asigură un randament foarte bun atunci când gradul de ocupare este peste medie.

Abia când se vede cum o mare companie din top 100, decisă să investească în România, caută în mod activ plasamente pentru profituri de 100-200 de milioane de euro eliberate în fiecare an, se vede practic câţi bani sunt extraşi din economia românească de companiile străine, care desfăşoară anual afaceri aici de 150 de miliarde de euro. 

În top 100 companii din România după cifra de afaceri, doar şase firme sunt cu capital privat românesc: Dedeman, RCS/RDS, Fildas (medicamente), Tinmar Energy, Arabesque şi Ţiriac Auto.

În afară de Dedeman, deocamdată niciunul dintre aceste grupuri nu şi-a structurat un fond de investiţii, deşi au această preocupare de a căuta proiecte. Este însă prea puţin.

Economia României nu va creşte decât împreună cu mari grupuri cu capital autohton, care vrând-nevrând vor plasa cea mai mare parte a banilor aici.

Însă, din acest punct de vedere, este încă în copilărie. Spre exemplu, nimeni nu contestă că Japonia, Coreea de Sud şi mai recent Turcia şi-au bazat dezvoltarea atât pe atragerea de investiţii străine, cât şi pe propriile grupuri de companii cu capital autohton: aşa-numitele keiretsu, chaebol sau respectiv conglomerate dinastice, în cazul Turciei.

Faza a doua după construirea unor astfel de grupuri este construcţia unor mecanisme prin care capitalul local să fie ghidat înspre inovaţie şi înspre întreprinderi care să iasă şi să cucerească pieţele străine, cum este Samsung.

Cinci mari conglomerate industriale şi bancare turceşti, de exemplu, Anadolu (automotive, retail, energie), BMC (autobuze, camioane), Kok Group (energie, IT, automotive), Turkcell şi Zorlu Holding (textile, electronice, servicii financiare) participă împreună, sprijinite de institute de cercetare, la construcţia unui automobil electric turcesc care să fie lansat în 2022.

Înfiinţarea fondului de investiţii al Dedeman mai marchează un moment: în care antreprenorii români au disponibilitatea şi capacitatea de a preda administrarea businessului sau a unor businessuri în care decid să intre în mâinile unor profesionişti.

Flerul, sârguinţa şi curajul nu va putea nimeni să le înlocuiască. Ele aparţin fondatorilor, însă, în timp, s-a demonstrat că administrarea întreprinderilor şi chiar a fondurilor de investiţii este o materie care se predă la şcoală.

Formarea de capital românesc în diverse structuri va fi acompaniată şi de formarea unei clase de manageri, la care a contribuit până acum mai mult capitalul străin.

Însă, de acum înainte, în condiţiile în care deja mulţi antreprenori români îşi construiesc planurile de succesiune către copii care au aprofundat şcoli de business în străinătate şi arată interes pentru a păstra afacerea în familie, limbajul comun se va găsi mai uşor.

Chestiunea nu va rămâne fără ecou în politică şi societate, dar nu foarte rapid.

Deocamdată toţi cei întrebaţi preferă să spună că sunt neutri, însă agregarea capitalului privat va aduce şi nevoia de agregare a unei voci a mediului de business local care va avea propria agendă.

 Cu cât se va înţelege mai repede nevoia unei astfel de pârghii, cu atât mai bine!

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO