Bănci și Asigurări

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Este cazul ca BNR să treacă la scăderea dobânzii de referinţă, după patru ani?

Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

Autor: Sorin Pâslaru

02.04.2019, 00:05 2127

Banca Naţională va menţine astăzi după toate probabilităţile dobânda de referinţă la 2,5%, dar după patru ani de la ultima scădere a dobânzii de politică monetară, la 1 aprilie 2015, de la 2,00% la 1,75%, ar fi cazul unei scăderi?  

După cum evoluează economia României şi economiile celor mai mari parteneri comerciali este posibil ca până la sfârşitul anului dobânda să scadă.

Creşterea Produsului Intern Brut (PIB) va încetini anul acesta cel mai probabil până la 3-3,5%, faţă de 4,1% anul anterior şi 7% în 2017.  Factorii principali care au impulsionat evoluţia pozitivă a economiei în ultimii doi ani dau semne de slăbiciune.

Creşterea exporturilor a fost de doar 1% pe prima lună din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce importurile au crescut cu 10%. Motoarele industriei au încetinit. Din octombrie anul trecut, efectul fabricii de cutii de viteze de la Sebeş în evoluţia producţiei industriale s-a estompat. Astfel, industria de maşini şi echipamente, o ramură importantă a industriei, a coborât de la un ritm de creştere de 20%, pe primele 10 luni din 2018, la plus 3% în noiembrie şi decembrie.

În 2017, apariţia fabricii de cutii de viteze Daimler a provocat creşterea puternică a producţiei industriale, când toată lumea se întreba de unde poate proveni ritmul de creştere rapid al economiei, iar efectul s-a menţinut în 2018. Cifra de afaceri a Star Assembly, fabrica de la Sebeş, a crescut în patru ani de la zero la 7 miliarde de lei.

Pe plan global, incertitudinea este tot mai mare pe fondul creşterii tensiunilor comerciale dintre China şi SUA. De asemenea, marile întrebări care însoţesc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu au răspuns. Este foarte probabil că firmele îşi vor amâna proiectele de investiţii astfel încât vor avea nevoie de stimuli precum menţinerea dobânzilor jos sau chiar scăderea acestora pentru a compensa lipsa de încredere determinată de apariţia unor eventuale bariere comerciale.

Deja Banca Centrală Europeană a anunţat că îşi va menţine politica actuală de dobânzi tot anul 2019, iar peste ocean Rezervele Federale au oprit şirul de creşteri ale dobânzii de referinţă pe măsură ce efectele stimulului fiscal legiferat de preşedintele Trump se epuizează.

Pe plan intern, rectificarea Ordonanţei 114 dă sistemului bancar un respiro, însă există un curent creat în opinia publică, în sensul că este necesară o implicare mai mare a sistemului bancar în economia reală.

De asemenea, este pus în discuţie modelul de business al băncilor din România, bazat pe dobânzi mari la credite, dobânzi mici la depozite şi grad de intermediere bancară scăzut.

Oamenii şi firmele au devenit mai reticente în a-şi asuma costuri cu dobânzi bancare mai mari, ca urmare a creşterii ROBOR din ultimii doi ani, iar deprecierea leului a contribuit şi mai mult la înmulţirea semnelor de întrebare privind evoluţia bugetelor şi economiei în 2019.

Într-adevăr, în februarie, soldul creditului neguvernamental a scăzut pentru prima dată cu 0,1% faţă de ianuarie, după creşterea de 4-5% timp de 12 luni consecutiv.

În aceste condiţii, ce ar putea fi mai nimerit pentru relansarea creditării şi creşterea încrederii decât o diminuare a dobânzii de referinţă de către Banca Naţională?

Semnalul ar fi bun şi pentru diminuarea costurilor de credit ale statului român.

În 2018, cheltuielile cu dobânzile au crescut enorm, cu 28%, până la 13 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 4% din totalul cheltuielilor bugetare. Dacă se menţine ritmul de creştere în trei ani, cheltuielile cu dobânzile se vor dubla.

De partea cealaltă, tensiunile majore din Turcia, o piaţă cu magnitudine din apropierea României, sunt un contraargument pentru o reducere a dobânzilor de referinţă.

Orice posibiă contagiune, aşa cum s-a întâmplat în 1997- 1998 cu pieţele emergente, poate fi zădărnicită în primul rând prin dobânzi.

Pieţele de la periferie, precum România, nu au altă posibilitate de a se apăra când vine furtuna decât menţinând atractivitatea titlurilor de stat emise prin dobânzi mai mari.

Sunt argumente pro şi argumente contra scăderii dobânzii de referinţă şi cel mai probabil este că în şedinţa de astăzi va fi menţinută. Singura certitudine este că economiile lumii traversează o perioadă de turbulenţe, cu tendinţe contradictorii.

Acum devine şi mai evidentă necesitatea construirii unor motoare interne de creştere pentru a continua procesul de recuperare a decalajelor. Şi aceasta înseamnă în primă fază producţie mai mare şi consum din producţie locală, apoi exporturi.

Până la urmă, chiar dacă inflaţia rămâne sus, poţi veni în întâmpinarea unei cereri mai mari de pe piaţă micşorând dobânda pentru a impulsiona investiţiile. Cu o ofertă mai mare, preţurile de pe piaţă vor scădea. Şi atingi ţinta de inflaţie tocmai scăzând dobânda, nu majorând-o.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO