♦ Conform datelor oficiale publicate de BNR pentru T1/2023, IRCC, noul indice de referinţă pentru creditele noi ipotecare şi de consum de după luna mai 2019, va fi în T3/2023 de 5,94%, sub valoarea anunţată de BNR pentru T2/2023, de 5,98% (calculată pe baza datelor din T4/2022) ♦ ROBOR la 3 luni, referinţa la creditele retail luate înainte de 2019 şi la cele corporate, a mai scăzut, dar lent, staţionând în ultima săptămână la 6,85%, peste IRCC ♦ În 2022, creşterea substanţială a indicelui ROBOR, la 7-8%, în urma înăspririi politicii monetare determinate de explozia inflaţiei peste 16% a mărit tensiunea persoanelor fizice şi firmelor cu credite cu dobânda legată de acest indice şi a determinat românii să meargă la bancă şi să solicite diverse măsuri, inclusiv schimbarea indicelui de referinţă în IRCC, iar până acum IRCC a fost mai mic decât ROBOR.
Românii cu credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, legate de ROBOR, care au mers încă din primăvara anului trecut la bancă, după saltul ROBOR, şi au solicitat trecerea la IRCC ca indicator de referinţă, au plătit mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care IRCC este în continuare mai mic decât ROBOR la 3 luni.
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei a staţionat în ultima săptămână la 6,85%. Cu toate că ROBOR la 3 luni a coborât în 2023 sub 7%, după ce în 2022 băncile „au cam sărit calul cu ROBOR“, la 7-8%, ritmul de scădere a fost destul de lent, în ciuda excedentelor record de lichiditate, de circa 20 mld. lei.
Dobânda-cheie a fost menţinută de BNR la 7% în februarie, pe fondul descreşterii semnificativ mai alerte a inflaţiei şi al încetinirii progresive a economiei şi creditării, iar pentru şedinţa de politică monetară de astăzi majoritatea analiştilor anticipează menţinerea ratei-cheie la 7%.
