♦ În 2022 a fost pentru prima dată după o pauză de circa un deceniu când băncile au împrumutat atât de mult de la BNR prin credite de urgenţă Lombard, suma apropiindu-se uneori de volumele atrase în momentele tensionate din criza financiară precedentă, din 2008-2009 ♦ Întrebarea este: de ce băncile au apelat la aceste împrumuturi de urgenţă, iar volumul a fost atât de mare, în timp ce soldurile depozitelor depăşesc soldurile creditelor raportul credite/depozite fiind în jur de 70%?
Unele bănci cu deficit temporar de lichiditate au preferat şi în septembrie, ca şi în lunile de vară, să se împrumute de la BNR prin credite de urgenţă Lombard pe o zi, la o dobândă medie care a urcat în prima lună de toamnă la 6,5%, de la 6,2% în august şi 5,4% în iulie, în loc să plătească de la început dobânzi mai mari la depozite ca să atragă banii populaţiei şi firmelor.
Deficitul de lichiditate a persistat pe piaţa interbancară în septembrie, ajungând la 7,4 mld. lei medie zilnică, după ce în lunile de vară a atins niveluri mai ridicate, urcând în august la o medie zilnică de peste 11,9 mld. lei, în creştere faţă de 9,6 mld. lei în iulie, dar sub nivelul din iunie, de 13,5 mld. lei. Şi în lunile de primăvară din acest an piaţa interbancară a fost pe deficit de lichiditate.
Fluctuaţiile de lichiditate din ultimele luni au venit într-un context în care rata anuală a inflaţiei a accelerat, urcând în lunile de vară peste 15%, de la 8,2% an/an în decembrie 2021, cursul valutar a fost relativ stabil, marcând în august chiar o tendinţă de apreciere, sub 4,9 lei/euro, urmată de revenirea peste 4,93 lei/euro în septembrie, iar dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut.
