• Leu / EUR4.9022
  • Leu / GBP5.4884
  • Leu / USD4.5747
Bănci și Asigurări

Pârvu, Piraeus Bank: Mizez pe o revenire a creditării, dar creşterea va fi de o singură cifră

Pârvu, Piraeus Bank: Mizez pe o revenire a creditării, dar creşterea va fi de o singură cifră

Autor: Liviu Chiru

16.01.2011, 23:55 116

"Vom avea o creştere a creditării, dar de o singură cifră. Amvăzut şi planuri de creştere de doi digiţi, dar nu cred că esteposibil", spune Pârvu. Creşterea nu poate fi spectaculoasă, încondiţiile în care 2011 începe cu mai puţine semne de optimismchiar decât 2010, când majoritatea prognozelor indicau o creştereeconomică de circa 2%. Cifrele recente arată însă că rezultatuleste mai probabil aproape de -2%, iar acum pentru 2011 majoritateaanaliştilor îndrăznesc să vorbească doar despre stagnare sau celmult o creştere modică.

"Avem motorul exporturilor care funcţionează, dar trebuierepornit şi celălalt motor, consumul intern, unde avem un potenţialmare măcar de a înlocui importurile", spune Pârvu.

În aceste condiţii, primele care îşi vor reveni vor fi creditelepentru companii, atât cele cu activităţi de export, cât şi pentruîntreprinderi mici şi mijlocii (IMM) competitive. Abia mai târziuvor reporni şi finanţările pentru clientela de retail, întrucâtexistă un decalaj de la momentul în care companiile îşi recupereazăafacerile până când îmbunătăţirea se vede şi în salariile plătitesau în creşterea numărului de angajaţi.

Şeful Piraeus Bank consideră că în actualul context lipsa deîncredere este principala problemă, pentru că funcţionează dinambele sensuri: atât din perspectiva clienţilor, care au reţineriîn a se mai împrumuta, cât şi a băncilor, care se tem că nu îşi vormai recupera banii. Pe de altă parte, el spune că băncile au nevoiede câştiguri mai mari pentru a acoperi cheltuielile cuprovizioanele, iar asta cere majorarea bazei de venituri, adică asoldului creditelor.

"Avem credite neperformante care obligă băncile să aibăprofituri pentru a le acoperi. Dar cum faci profit? Plătind mult ladepozite, cu inflaţie mare, unde se duc cu banii? Pe interbancardobânda este de 3%, la titluri de stat de 7%", punctează Pârvu.Reluarea creditării devine astfel singura alternativă la tăiereabrutală a dobânzilor la depozite, de care toată lumea sefereşte.

Facem profit şi în 2011

Piraeus Bank a fost printre puţinele bănci care pe parcursul lui2010 au anunţat îmbunătăţiri ale profitabilităţii faţă de anulprecedent.

Pârvu spune că provizioanele au afectat şi rezultatul băncii,însă eficientizarea operaţiunilor a permis un câştig mai mare.Raportul cost/venituri, principalul indicator de productivitatepentru bănci, a coborât la 34,1% la sfârşitul anului trecut. "Celmai mic din tot grupul", întăreşte Pârvu. Spre comparaţie, BCR, ceamai mare bancă locală, avea în septembrie un raport de 35,1%. LaBRD, a doua mare bancă locală, raportul era în septembrie de 38,7%,în scădere de la 42%, pe parcursul anului 2009.

"Noi suntem profitabili şi conform IFRS (standardeleinternaţionale de contabilitate - n. red.), cât şi conform RAS(standardele locale de contabilitate, mai exigente în privinţaprovizioanelor - n. red.), iar asta este important. În 2011 vommenţine profitabilitatea şi pe IFRS şi pe RAS, dar depinde deneperformante", spune Pârvu, fără să ofere mai multe detalii. Bancanu a mai publicat date despre profit de la jumătatea anului trecut,când anunţa un profit brut de 21 de milioane de euro, în creşterecu 32% faţă de primul semestru din 2009. Şeful Piraeus s-a mărginitsă precizeze că profitul, înainte de provizionare şi plata taxelor,este în creştere. Un alt semn de întrebare pentru anul acesta esteevoluţia pieţei imobiliare - dacă va permite băncilor să valorificeimobilele executate de la clienţi pentru a obţine lichidităţi.

Piraeus continuă în 2011 politica de majorare a veniturilor dincomisioane, anunţată încă de anul trecut. "Suntem o bancă ale căreivenituri din comisioane nu sunt aşa cum mi-aş dori. O să punemaccent pe atragere de noi clienţi şi o să folosim mai bine baza declienţi pentru vânzarea încrucişată de produse." Bătălia pentrufidelizarea clienţilor s-a încins anul trecut, accentul căzând peatragerea conturilor de salarii, ca un punct de plecare pentruvânzarea altor produse.

Pârvu explică şi reţeta de a rămâne pe profit. "Am făcut uncalcul, fiecare linie de business, din ce a produs peste o anumitădobândă de finanţare, a acoperit până acum cheltuielile cuprovizioanele. Deci pricing-ul nu a fost ieşit din comun." Cu toateacestea, el admite că băncile au făcut excese în anii de boom, cândpreţul creditelor nu avea la bază riscul asumat.

Statul trebuie să vină cu politici dedezvoltare

Potenţialul de creştere a creditării există, spune Pârvu, carevorbeşte la rândul său despre nevoia ca statul să vină cu politicipe termen lung pentru susţinerea anumitor sectoare astfel încât şibăncile să aibă curaj să se implice.

"Ar trebui să intervină statul cu strategii care să asigure căse întâmplă ceva pe termen lung. Dacă ar veni statul şi ar spune:«Hai să facem un combinat pentru alimente», sigur că am merge, enevoie de aşa ceva. Dar trebuie să avem siguranţa că există operspectivă pe termen lung", afirmă Pârvu. El vede potenţial îninfrastructură, dar şi în agricultură sau producţia de energie.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9022
Diferență: -0,0286
Ieri: 4.9036
Azi: 4.5747
Diferență: 0,3884
Ieri: 4.5570
Azi: 5.4884
Diferență: 0,1734
Ieri: 5.4789
Azi: 4.9405
Diferență: 0,4452
Ieri: 4.9186