Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat joi băncilor care au în portofolii credite în franci elveţieni, printr-un comunicat, să transmită concret ce soluţii au pentru clienţii care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condiţiile în care aceştia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elveţiene.
"Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF. Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare", se spune în comunicatul ANPC.
CPBR şi-a exprimat vineri, printr-o scrisoare deschisă către ANPC, surprinderea faţă de concluzia instituţiei.
Din CPBR fac parte Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit‐Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România, deţinând în total jumătate din activele sistemului bancar din România.
Astfel, reprezentanţii acestor bănci punctează că este greşită interpretarea potrivit căreia instituţiile de credit ar avea de câştigat în urma aprecierii francului elveţian în raport cu leul de la clienţii cu credite în această monedă.
"Practic, de aici poate rezultă nici mai mult nici mai puţin decât că băncile se îmbogăţesc pe spinarea debitorilor atunci când monedele străine în care au acordat credite (euro, dolar SUA, CHF etc.) se apreciază faţă de leu (sau leul se depreciază faţă de acestea), fapt care este fals", se menţionează în scrisoarea CPBR.
Organizaţia subliniază că, pentru a acordă credite în valută, băncile sunt obligate prin reglementări BNR şi norme interne de risc să asigure finanţare în aceeaşi valută (sub formă de depozite sau linii de finanţare din piaţă interbancară). Astfel, activele şi pasivele lor în acea valută urmând direcţia pieţei, impactul cursului de schimb este nul.
"Mai mult, orice plată efectuată de bănci pentru finanţările pe care şi le asigura are loc la preţul pieţei şi de aceea încasarea ratelor creditelor acordate în trecut la un alt curs decât cel al pieţei ar conduce la pierderi semnificative pentru bănci", mai precizează patronatele bancare.
Totodată, în scrisoare se menţionează că băncile membre ale CPBR care au acordat credite în franci elveţieni (Raiffeisen Bank şi Volksbank) sunt conştiente de situaţia dificilă a clienţilor în urma aprecierii francului elveţian şi că au început deja "să propună soluţii individuale, bilaterale, în funcţie de situaţiile clienţilor şi a băncilor deopotrivă, în condiţiile date şi în spiritul legilor şi al normelor şi directivelor naţionale şi europene".
Pe de altă parte, ANPC cere o soluţie legislativă pentru problemele debitorilor cu credite în franci elveţieni, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor.
"Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave", se arată ân comunicatul transmis joi de ANPC.
Protecţia Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.
"Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci si consumatori în contextul legislaţiei în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori", a afirmat în comunicat preşedintele ANPC, Marius Dunca.
Instituţia vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienţii băncilor.
"Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întamplă cu consumatorii români şi familiile acestora - faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului", a precizat Dunca.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.
Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.
Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.
Cursul francului elveţian anunţat de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii se află în scădere cu 6,3 bani.
Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
