Bănci și Asigurări

Pe ce scadenţă aleg românii să economisească. Populaţia a adus la bănci depozite noi de 7 miliarde de lei în iulie. Circa 96% sunt economisiri cu scadenţa mai mică de un an

Pe ce scadenţă aleg românii să economisească. Populaţia a adus la bănci depozite noi de 7 miliarde de lei în iulie. Circa 96% sunt economisiri cu scadenţa mai mică de un an

Autor: Liviu Popescu

16.09.2015, 00:06 984

Clienţii persoane fizice aveau în luna iulie depozite noi în lei cu scadenţa mai mică de un an constituite la băncile locale de aproximativ 7 miliarde de lei, în scă­de­re cu 500 mil. lei comparativ cu aceeaşi lu­nă din 2014, chiar dacă bonificaţia me­die pe această scadenţă s-a înjumătăţit prac­tic la 1,7% pe an, potrivit datelor agre­gate de BNR.

Economisirile noi în monedă naţională cu scadenţa între unu şi doi ani au cumulat în iulie 116 mil. lei, dublu faţă de aceeaşi lună din 2014. Şi comparativ cu luna iunie din acest an, aceste depozite s-au dublat. De altfel, populaţia a economisit în iulie pe această scadenţă nivelul maxim al ultimelor 11 luni, chiar dacă bonificaţiile plătite de bancheri s-au situat în acest interval de timp pe o pantă descendentă şi au ajuns de la 3,8% pe an la 2,3% pe an.

Şi în vara anului trecut, respectiv în lu­­na august, s-a înregistrat o dublare a aces­tor depozite faţă de luna pre­ce­dentă. În august 2014, populaţia a adus la bănci 121 mil. lei cu scadenţa între unu şi doi ani, în timp ce dobânda medie plătită pen­tru astfel de depozite scăzuse cu un punct procentual faţă de luna prece­den­tă, la 2,7% pe an, pentru ca în septembrie să ur­ce cu acelaşi ritm, iar din octombrie a­­nul trecut să intre pe o pantă des­cen­den­tă. „În România a fost un proces foarte îndelungat de modificare a structurii pe termene a depozitelor. Populaţia a avut ani de zile tendinţa de a avea depozite la vedere sau pe termene foarte scurte şi abia în ultimul an au început să se lungească aceste depozite“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

El a adăugat că printre cauze se numără şi stabilitatea mediului macro­eco­nomic din prezent. „Inflaţia era mai mare acum câţiva ani, iar dobânzile se modificau rapid de la lună la lună.“

Totalul depozitelor noi în lei consti­tuite de populaţie în luna iulie s-a ridicat la 7,3 mld. lei (echivalentul a 1,7 mld. eu­ro), faţă de 7,7 mld. lei cât era anul trecut. Depozitele cu scadenţa mai mică de un an reprezintă 96% din total. Cele cu sca­denţa peste doi ani au însumat în iulie 151 mil. lei, adică 2% din totalul eco­no­mi­sirilor noi în lei constituite de populaţie.

Populaţia s-a mulţumit în iulie cu o bo­­nificaţie medie de 1,7% pe an plătită pentru depozitele noi în lei, faţă de 3,1% cât era în aceeaşi lună din 2014, datorită lipsei unei alternative de pla­sament.

Bonificaţiile plătite de bancheri au scăzut continuu în ultimii ani, iar poziţionarea lor pe o pantă descedentă reprezintă un efect nedorit al programului de relaxare monetară derulat de BNR.

Banca Centrală a tăiat dobânda de politică monetară la minimul istoric de 1,75% pe an, ceea ce a dus la scădere costului leilor pe piaţa interbancară.

Prin urmare, bancherii nu au stat pasivi la aceste măsuri care au ca scop impulsionarea creditării în lei, în condiţiile în care dobânzile la credite au atins minime istorice, şi au redus în paralel şi bonificaţiile oferite la depozite. Dar analiştii spun că bonificaţiile mici trebuie corelate şi cu rata inflaţiei.

„Trebuie să avem în vedere şi zona unde a ajuns inflaţia“, a mai explicat Dochia.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la -1,9% în august, de la -1,7% în iulie, în condiţiile în care în iunie, în România inflaţia a intrat pentru prima dată în ultimii 25 de ani în teritoriul negativ, respectiv -1,6%. Astfel, România experimentează de trei luni inflaţie negativă.

„Am avut perioade în care inflaţia era negativă, deci avem o deflaţie, ceea ce însemnă că dobânda reală, când ai o deflaţie de minus 0,5, chiar şi la 1,5% dobândă, înseamnă că real ai un câştig de 2% cel puţin“, mai spune Dochia.

La nivel de sold, populaţia avea în iulie depozite în monedă naţională de 88 mld. lei, cu 8% peste nivelul de acum un an, în timp ce depozitele în valută ale aceluiaşi segment au crescut cu 6% la 53 mld. lei.

Analistul economic a mai spus că tendinţa de creştere a depozitelor se va menţine. „Însă pot să apară schimbări care nu ţin neaparăt de ce se întâmplă în România, ci de se întâmplă şi pe plan extern.“

AFACERI DE LA ZERO